Peste 60 de persoane au participat la ediţia de anul acesta a manifestării, al cărei comitet știinţific a fost condus de conf. dr. Vasile Negrean (Cluj-Napoca).
Continuitatea acestei manifestări știinţifice are la bază nu numai perseverenţa, ci și ambiţia, seriozitatea și, nu în ultimul rând, actualitatea. Dorinţa de a disemina în rândul participanţilor, prin lectori și teme alese, noutăţi în diferite patologii. La acestea se adaugă și dorinţa de a prezenta tuturor celor prezenţi mirifica zonă a Ţării Oașului, locaţiile fiind altele de la o ediţie la alta.

Maratonul știinţific de anul acesta a propus 20 de lucrări, prezentate în decursul a cinci sesiuni. Una dintre prelegeri a adus în discuţie diabetul zaharat pancreatogen. Au fost prezentate metodele de diagnostic, clasificare conform Ghidului ADA, modificările  inflamatorii și fibrotice asociate acestei afecţiuni, dereglările metabolice și deficienţele  nutriţionale cauzate. 

În discuţie au fost aduse și manifestările endocrine în bolile hepatice cronice. În acest sens au fost evidenţiate relaţia bidirecţională între fiziologia hepatică și 
funcţia endocrină: relaţia între glanda tiroidă și ficat; hipotiroidismul și patologia hepatică; modificările hormonilor gonadali în patologia hepatică; boala ovariană polichistică; sindromul hepato-endocrin. Problema afectării hepatice în bolile reumatologice a prilejuit o discuţie despre sindromul Felty, sindromul Sjögren și hepatita lupică. O prezentare a arătat că pentru diagnosticul histo­patologic al tumorilor pancreatice este obligatorie corelarea datelor clinice, biochimice și imagistice.

Prezentări de caz și terapii noi

Din programul simpozionului nu au lipsit prezentările de caz. Medici din cadrul Clinicii Medicale 1 din Cluj-Napoca au adus în discuţie chirurgia iterativă pentru diseminările locoregionale și sistemice în cancerul ovarian/carcinomatoză peritoneală. Prin cazurile prezentate, ei au arătat că chirurgia radicală iterativă este o realitate în cancerul ovarian cu carcinomatoză peritoneală tratată multimodal, fără morbidităţi sau mortalităţi semnificative. 

Selectarea pacienţilor impune monitorizare atentă, evaluare exactă a recidivei, posibilitatea de a obţine o citoreducţie optimală. În discuţie a fost adusă și problematica diagnosticului și tratamentului hemocromatozei. Aceasta este o boală genetică rară, cu manifestări clinice variate ca urmare a afectării hepatice, cardiace, reumatice și endocrinologice. Flebotomia este tratamentul principal, cu rol de menţinere a feritinei între 50 și 150 ng/ml.  

A fost discutat și rolul inhibitorilor co-transportorului 2 de  sodiu-glucoză în tratarea insuficienţei cardiace. Medicamentul reduce semnificativ riscul de spitalizare și protejează funcţia renală a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă. O altă prezentare s-a referit la tratamentul oncologic actual în hepatocarcinom. Cu un număr de cazuri în creștere faţă de anii anteriori, speranţa de viaţă la diagnostic nu este una fericită, cu toate progresele înregistrate în oncologie. În acest context a fost abordată și problematica hepatocarcinomului la pacienţii cu hepatită virală B în tratamentul antiviral. S-au trecut în revistă factorii de risc, opţiunile terapeutice, dar și monitorizarea pacienţilor.

O altă lucrare a analizat rolul microbiotei intestinale în dezvoltarea ficatului gras non-alcoolic (patologii asociate: diabet zaharat tip 2, fibroză, fibroză avansată). Factorii de risc includ: disbioza intestinală, igiena personală, lipsa mișcării, utilizarea frecventă a antibioticelor. Alte subiecte discutate: insulinoamele pancreatice (sunt sporadice, solitare, benigne; incidenţă: 1-14 cazuri la 1 milion de persoane), dar și manifestările orofaciale în afecţiunile hepatice cronice, care duc la o alterare severă a calităţii vieţii.