Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Istoria Medicinei

Medicul „donator“ de arginţi

Viața Medicală
Dr. Richard CONSTANTINESCU joi, 13 februarie 2014
Al doilea oraş din judeţul Mureş, Reghin, locuit de o „viguroasă“ populaţie românească, cum se scria în anii ’30 ai secolului trecut, avea nevoie de un spital pentru suferinzii săi. În anul 1920, la iniţiativa prof. Iuliu Moldovan, ministru al sănătăţii în consiliul dirigent, s-a decis crearea unei instituţii medicale pentru comunitate, ce a fost inaugurată trei ani mai târziu. Numit director al spitalului din Reghin, dr. Eugen Nicoară (1893–1985) – fiu al unui preot destoinic, implicat în viaţa comunităţii pe care o păstorea –, ce moştenise bunătatea, dar şi spiritul antreprenorial al tatălui său, a fost personalitatea ce a marcat localitatea şi zona Mureşului în mod esenţial.
A studiat medicina la Cluj şi Budapesta, s-a specializat în chirurgie, alături de profesorul Iacob Iacobovici, a fost cadru didactic la Facultatea de Medicină din Cluj şi inspector sanitar general. „Naţionalismul său înfocat, ataşamentul său inalterabil către populaţia românească“ şi dragul de meleagurile natale, l-au determinat să accepte numirea în fruntea spitalului din Reghin, unde „s-a pus în serviciul acestei populaţii, cu avânt, cu devotament şi cu o incontestabilă competenţă“. Spitalul, la momentul când a ajuns să-l coordoneze, nu maiLaborator de radiologie corespundea nivelului medicinii acelor vremuri şi exigenţelor doctorului Nicoară. Vizita unor clinici din Budapesta, Viena, Berlin şi Paris l-a marcat şi, creativ fiind, a schiţat un plan pentru ridicarea unui nou spital la Reghin.
Presa vremii nota că: „dl dr. Eugen Nicoară a construit, din averea sa particulară, strânsă cu multă trudă, un local modern şi foarte încăpător pentru spital“ şi că „doreşte să lase statului român spitalul ce a construit, pentru a servi de-a pururea, scopul pentru care el l-a întemeiat: îngrijirea devotată a populaţiei din regiunea Reghinului“ (Agregat dr. P. Tomescu, „Spitalul din Reghin“, în Revista medicală). În cei doi ani în care s-au ridicat clădirile, dr. Nicoară a stat pe şantier, alături de arhitecţi şi muncitori, supraveghind lucrările.
În perioada 1923–1931, dr. Nicoară, alături de echipa sa, a efectuat peste 7.000 de intervenţii chirurgicale, abordând cazuri complexe şi având rezultate notabile, ceea ce a dus Spitalul Reghin (1932)la recunoaşterea, mai mult decât zonală, a secţiei sale de chirurgie şi la creşterea reputaţiei spitalului.
Chirurg pasionat, autor de lucrări ştiinţifice şi de popularizare a ştiinţei, acesta a iniţiat un ciclu de conferinţe, prin care a dorit să ridice nivelul cultural al regiunii în care-şi avea obârşia. În cele peste 500 de discursuri, însoţite de broşuri, pe care le înmâna publicului, a vorbit despre microbi, tuberculoză, boli venerice, cancer, prevenirea bolilor, igienă sau creştinism. Capela, pe care o ridicase în incinta aşezământului medical, era spaţiul în care venea şi unde îi îndruma pe pacienţii ori pe colegii săi să meargă spre a-şi găsi alinare sufletească.
Dr. Eugen Nicoară a sprijinit financiar ridicarea multor edificii social-culturale în Reghin, iar astăzi spitalul municipal, o şcoală sanitară, casa de cultură şi liceul teoretic din localitate îi poartă cu onoare numele. Prin intermediul unei fundaţii, constituită în memoria părinteluiSala de operaţie său, a acordat numeroase burse elevilor şi studenţilor cu venituri modeste. Surprinzător este că, pe site-ul instituţiei medicale la care a trudit, pacienţii sau cititorii ocazionali nu pot găsi portretul sau o scurtă biografie a patronului spiritual al spitalului.
Statul român din perioada interbelică i-a acordat numeroase distincţii şi l-a onorat pentru activitatea-i meritorie, iar cel comunist i-a confiscat bunurile şi l-a întemniţat.
Ne înclinăm în faţa memoriei acestui aristocrat al medicinii mureşene şi româneşti, dr. Eugen Nicoară.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Prof. dr. Vladimir Beliş ne semnalează că, în fotografia publicată în numărul trecut, la această rubrică, alături de Socrate Lalu s-ar afla nu Nicolae Minovici, ci fratele acestuia, Mina Minovici, întemeietorul şcolii româneşti de medicină legală. (n. red.)

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC