Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Telemedicina: reglementare și conformitate

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA vineri, 15 mai 2020

Dezvoltarea telemedicinei presupune și existența unui cadru legal coerent. Mai multe detalii ne oferă avocatul Dan Minoiu, partener în cadrul casei de avocatură Mușat & Asociații.

Dezvoltarea telemedicinei presupune existența unui cadru legal coerent, a unei infrastructuri IT adecvate, a finanțării și decontării, precum și instruirea profesioniștilor în domeniul sănătății. Mai multe detalii ne oferă avocatul Dan Minoiu, partener în cadrul casei de avocatură Mușat & Asociații.

POZA - Dan Minoiu 2

Ce părere aveți despre modul de reglementare a telemedicinei în România?

Primim frecvent din partea clienților și a investitorilor străini întrebări în legătură cu modul de reglementare a telemedicinei în țara noastră. Furnizarea serviciilor medicale la distanță, fără a fi necesară prezența fizică a pacientului și a profesionistului în domeniul sănătății în același loc, a fost reglementată până în prezent doar pentru anumite situații, prevăzute în mod limitativ în legislația națională. Spre exemplu:

- în anul 2008, a fost reglementată posibilitatea utilizării unui sistem de telemedicină pentru acordarea primului ajutor calificat și pentru coordonarea, monitorizarea și gestionarea intervențiilor în faza prespitalicească, în conformitate cu dispozițiile Ordinului ministrului sănătății publice nr. 2.021/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului IV „Sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat” din Legea nr. 95/2006;

- în anul 2018, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 8/2018 anunța elaborarea cadrului legal pentru implementarea unui sistem de telemedicină rurală și a unui sistem informatic de telemedicină al apărării, făcând referire la anumite proiecte-pilot care trebuia să fie realizate cu prioritate;

- Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020 a avut ca obiectiv creșterea accesului la servicii de sănătate prin dezvoltarea serviciilor de telemedicină, mai ales pentru zonele rurale izolate, precum și implementarea soluțiilor de telemedicină la nivel prespitalicesc și la nivel interspitalicesc.

De altfel, creșterea accesului la servicii medicale în România prin soluții de telemedicină a fost menționată în mod constant ca o prioritate pentru sistemul de sănătate românesc, inclusiv în programele de guvernare propuse în ultimii ani. Cu toate acestea, până în prezent nu au fost adoptate reformele necesare pentru dezvoltarea telemedicinei, iar cadrul legal în vigoare este lacunar. Problemele de reglementare a telemedicinei în țările membre ale Uniunii Europene au fost remarcate inclusiv de Comisia Europeană, care a analizat diferențele de reglementare și obstacolele care împiedică dezvoltarea sistemelor de telemedicină în fiecare țară.

Ca urmare a situației excepționale determinate de pandemia de COVID-19, autoritățile române au adoptat măsuri urgente pentru a permite consultațiile medicale la distanță și continuarea tratamentului pacienților, pe durata stării de urgență, instituite prin Decretul Președintelui României. În acest sens, au fost emise Hotărârea de Guvern nr. 252/2020 privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății pe perioada instituirii stării de urgență pe teritoriul României și Ordinul comun al Ministerului Sănătății și al CNAS nr. 539/437/2020 care prevăd termenii și condițiile de furnizare și decontare ale acestor servicii medicale.

Având în vedere problemele ridicate de noul coronavirus, credem că autoritățile ar trebui să identifice o soluție pentru a le permite medicilor și furnizorilor de servicii medicale să realizeze consultații și alte servicii medicale relevante la distanță, prin telemedicină, inclusiv după încetarea stării de urgență.

Probleme specifice 

Care sunt aspectele legale care trebuie avute în vedere pentru furnizarea serviciilor medicale la distanță? Ce probleme juridice ar putea interveni?

Printre principalele obstacole care au împiedicat dezvoltarea telemedicinei amintim cadrul legal deficitar, lipsa decontării serviciilor medicale furnizate prin sisteme de telemedicină, finanțarea insuficientă, infrastructura IT inadecvată și, nu în ultimul rând, reticența autorităților de a accepta posibilitatea realizării serviciilor medicale în acest mod. Măsurile adoptate în contextul stării de urgență au oferit oportunitatea furnizării serviciilor medicale la distanță pentru numeroși pacienți, la nivel național. Anticipăm că utilizarea sistemelor de telemedicină va fi posibilă și în viitor.

Din punct de vedere legal și al conformității sunt importante, printre altele, următoarele aspecte:

- prelucrarea datelor cu caracter personal și, în special, garantarea confidențialității datelor privind sănătatea, cu respectarea Regulamentului General privind Protecția Datelor ( GDPR) și a legislației naționale în domeniu; procedurile de prelucrare a datelor, contractele, notificările și formularele de consimțământ utilizate va trebui să fie adaptate din perspectiva realizării serviciilor medicale la distanță;

- instruirea adecvată a medicilor și a celorlalți profesioniști în domeniul sănătății, precum și informarea corectă și completă a pacienților în legătură cu aspectele specifice ale telemedicinei;

- riscul de malpraxis, respectiv posibilitatea prevenirii sau limitării acestui risc; după caz, adaptarea asigurărilor de malpraxis;

- publicitatea serviciilor medicale, anticipând creșterea nivelului de competiție între furnizori;

- respectarea legislației privind protecția consumatorilor, în contextul promovării și acordării serviciilor medicale;

- verificarea (auditarea) periodică a modului de furnizare a serviciilor medicale prin telemedicină;

- condițiile de decontare a serviciilor medicale furnizate prin telemedicină; după caz, co-plata sau plata integrală de către pacient, în cazurile în care nu se efectuează decontarea;

- respectarea condițiilor legale de realizare a actului medical, care rezultă inclusiv din Legea Sănătății, din normele aplicabile profesiei medicale și din codurile de etică profesională, în noul context al interacțiunilor cu pacienții.

Realizarea acestor servicii medicale poate ridica o serie de probleme specifice și le recomandăm profesioniștilor în domeniul sănătății și furnizorilor de servicii medicale să ia măsurile necesare pentru a elimina sau a reduce riscurile implicate de furnizarea unor asemenea servicii medicale la distanță.

Cum vedeți reglementarea telemedicinei în viitor?

În contextul pandemiei, este necesar ca autoritățile să permită furnizarea de servicii medicale la distanță inclusiv după încetarea stării de urgență. Credem că ar trebui creat un grup de lucru la nivelul Ministerului Sănătății care să elaboreze, împreună cu reprezentanții comunității medicale, ai furnizorilor de servicii medicale și ai pacienților, noua legislație care ar permite dezvoltarea telemedicinei în România.

Citește și:

Interviu cu dr. Adrian Pană Telemedicina - oportunitate la justa calibrare

Telemedicina și compasiunea, de dr. Nicolae-Iordache Iordache

Etichete: telemedicină avocat cadru legal legi decontare malpraxis GDPR legislație

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC