Propuneri pentru a crește eficienţa implementării terapiilor și tehnologiilor inovatoare au fost analizate la cea mai recentă ediția a întâlnirii PRIA Innovation in Healthcare. Aceasta a avut loc, la 8 iunie, la Biblioteca Națională.
Contextul acestei întâlniri a fost creat de rapoartele publicate la finalul lunii aprilie a.c. de Federaţia Europeană a Industriilor și Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA), organizaţie din care face parte și ARPIM. Aceste rapoarte prezintă cea mai clară imagine de până acum cu privire la disponibilitatea noilor medicamente în Europa. Totodată, oferă informaţii despre întârzierile și barierele în calea accesului la îngrijire medicală și propun recomandări pentru a stopa inegalităţile. 
Potrivit lor, România se situează pe ultimele locuri în clasamentul european în ceea ce privește disponibilitatea medicamentelor și timpul de acces al pacienţilor la tratamente de ultimă generaţie. La 26 aprilie a.c. a fost publicat și proiectul de modificare a legislaţiei farmaceutice a Uniunii Europene. Revizuirea legislaţiei farmaceutice reprezintă o oportunitate pentru pacienţi, inclusiv pentru cei din România. Însă realităţile din sistemele de sănătate europene sunt foarte eterogene, iar soluţiile trebuie adaptate acestor realităţi.
„Inovaţia înseamnă și acces rapid, înseamnă să am acces acum, când am eu nevoie [de produsul care există]”, a punctat Irina Macovei, counsel în cadrul casei de avocatură DLA Piper. Pentru a permite pacienţilor români să aibă acces rapid la medicamentele inovative care nu se găsesc încă pe piaţă, companiile farma s-au folosit de cadrul legal, a amintit Irina Macovei. Practic, au implementat programe de suport pentru pacienţi: programe de aderenţă, de conștientizare (au adus medicamente sub formă de uz compasional pentru cohorte de pacienţi) sau programe de nevoi speciale (pentru pacienţi individuali). „Sunt multe povești de succes și avantajele sunt că am avut o legislaţie relativ stabilă, o practică consecventă a autorităţilor și o oarecare deschidere a acestora de a actualiza cadrul legislativ”, a mai spus Irina Macovei.
Însă este nevoie în continuare de deschidere din partea autorităţilor și este nevoie de modificarea cadrului legislativ. În acest sens, Irina Macovei a oferit câteva exemple, care sunt cuprinse și în raportul Consiliului Concurenţei publicat anul trecut. Astfel, în România este interzisă publicitatea outdoor atât pentru medicamente OTC, cât și pentru campanii educaţionale, de conștientizare la adresa unor boli. Se pierde astfel oportunitatea derulării de programe de conștientizare și de prevenţie prin intermediul panourilor publicitare în spaţiul public.
Un alt mod prin care pacienţii români au acces la tratamente inovative sunt studiile clinice. Avem o istorie un pic dificilă, cu întârzieri de aprobare a studiilor clinice în România de aproape un an, dar există speranţa că acestea nu se vor repeta. Colegii DLA Piper din Polonia au transmis că în luna aprilie a intrat în vigoare o legislaţie privind studiile clinice în această ţară. Actul normativ are ca scop să facă Polonia mai competitivă din perspectiva desfășurării acestora. O astfel de perspectivă ar fi necesară și din partea autorităţilor noastre. Inovaţia în 2023 înseamnă și digitalizare, iar digitalizarea înseamnă și telemedicină. La acest capitol „suntem, în sfârșit, în lumea bună, din septembrie avem cadru legislativ privind telemedicina, este o efervescenţă în privat apropo de proiectele de telemedicină”, a amintit Irina Macovei.
Procesul de educaţie permanentă a personalului medical – medici, dar și tehnicieni medicali, asistenţi care participă la diagnosticarea unei boli pentru care există o terapie inovatoare și la implementarea unei terapii sau unei tehnologii inovatoare – nu este recunoscut sau evaluat în momentul acesta altfel decât în situaţia când faci doar proceduri de rutină și accepţi să nu te informezi foarte mult, a transmis dr. Ioana Mîndruţă, într-o intervenţie online. Medicul neurolog participa la momentul respectiv la Congresul Naţional de Neurologie. De exemplu, există competenţe recunoscute în homeopatie sau în aromaterapie, dar nu există niciun fel de competenţă recunoscută în boli neurodegenerative, în tulburări de mișcare, în epilepsie.
În plus, mai spune specialistul, sistemul de puncte de educaţie medicală continuă nu este foarte relevant: „Trebuie să insiști foarte mult într-o educaţie foarte scumpă, provenind din mediul internaţional de cele mai multe ori, ca să poţi ajunge la nivelul la care să poţi să diagnostichezi și să implementezi o terapie inovatoare la nivelul și eficienţa acceptabile. Aici e un domeniu în care avem foarte multe de făcut și în care dezvoltarea subspecialităţilor, a domeniilor înguste care provin din specialităţi mari, cred că este o prioritate”. Existenţa unor centre de excelenţă în astfel de domenii înguste ar putea crește cunoștinţele despre bazele de date. Medicii ar fi încurajaţi să contribuie la registrele de pacienţi și poate că dosarul electronic va contribui și el la cunoașterea acestei populaţii căreia ne adresăm cu aceste terapii și tehnologii inovatoare, explică dr. Mîndruţă.
Chiar dacă o terapie sau o tehnologie străbate toate reglementările, toate obstacolele, în momentul în care ajunge efectiv să fie implementată sunt încă mulţi pași de străbătut, mai spune medicul neurolog. Pentru că acest lucru necesită echipe stabile, antrenate. În România încă există o colaborare redusă între specialităţi, iar multe dintre aceste tehnologii nu pot fi implementate cu cunoștinţele și capacităţile unei singure specialităţi. „Nu este suficient de bine susţinută colaborarea multidisciplinară și formarea echipelor, ea nu este reprezentată suficient în protocoale specifice; rămâne la simpla dorinţă a fiecăruia dintre noi și a contactelor personale pe care le avem să formăm în mod entuziast echipe care colaborează. Iar asta, cu atât mai puţin între mediul public și mediul privat. (...) Fie colaborăm, fie pierdem oportunitatatea de a oferi terapii inovatoare pacienţilor noștri”, a punctat dr. Ioana Mîndruţă.
PRIA Innovation in Healthcare a fost organizat împreună cu ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), OSMR (Organizaţia de Serializare a Medicamentelor) și casa internaţională de avocatură DLA Piper. Parteneri au fost BEROCC (The Belgian Luxembourg Romanian Moldovan Chamber of Commerce), RAC (Romanian Advertising Council), RASCI (Romanian Association of the Self-Care Industry, adică Asociaţia Română a Producătorilor de medicamente fără prescripţie, suplimente alimentare și dispozitive medicale), Crucea Alb-Galbenă și Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
