Perioada pe care o traversăm ne-a atras atenţia asupra importanţei nutriţiei și menţinerii unui stil de viaţă sănătos. Nutriţia este și un important mijloc terapeutic, binecunoscut încă din antichitate, a reamintit prof. dr. farm. Dumitriu Lupuliasa (președintele onorific al conferinţei și președintele Colegiului Farmaciștilor din România), în deschiderea primul congres virtual NutriTerra: „Tratamentul farmacologic și abordarea nutriţională a unui pacient sunt două aspecte decisive pentru evoluţia pozitivă a acestuia. Din această interfaţă a fost dezvoltat conceptul de pharmanutriţie, unde intervenţia farmaceutică se întâlnește cu nutriţia funcţională”. Însuși Hipocrate a stabilit acum 2.500 de ani care sunt alimentele sănătoase, iar regulile sale legate de nutriţie și stil de viaţă au rămas valabile și astăzi.

În cadrul congresului virtual au fost prezenţi 12 speakeri, iar dr. Ioana Sanda Stăncel a fost moderator. În plus, participanţii au avut posibilitatea de a trimite lucrări ce vor fi publicate într-un volum indexat ISI Proceedings.

Stil de viaţă în lockdown

Izolarea impusă de autorităţi a dus la schimbarea obiceiurilor în populaţie în ceea ce privește nutriţia, exerciţiul fizic, socializarea, schimbând în esenţă radical stilul de viaţă. Prof. dr. Jennifer Sacheck (SUA) a vorbit despre rolul recomandărilor naţionale și internaţionale în contextul pandemiei și despre comportamentul populaţiei pe timpul izolării. Restricţiile privind deplasarea au determinat pentru majoritatea persoanelor reducerea activităţii fizice, ducând la creștere ponderală.

În această perioadă, în coșurile de cumpărături au fost în special alimente ultraprocesate, sărace în nutrienţi, precum chipsurile de cartofi, îngheţată, popcorn, ciocolată etc. De asemenea, s-a observat o tendinţă de a petrece mai mult timp în bucătărie și de a găti, de a căuta pe internet diferite reţete, dar s-a observat și o creștere a consumului de alcool.
Impactul perioadei de izolare a însemnat și creșterea procentului de copii obezi în Italia, conform datelor disponibile.

Timpul petrecut în faţa unui ecran a crescut în medie cu cinci ore pe zi, în timp ce timpul dedicat activităţilor sportive a scăzut cu 2,3 ore pe zi. Însă în studiul impactului trebuie avute în vedere și categoriile speciale: cei care au continuat să lucreze în perioada de lockdown, cei care locuiesc în zone urbane, versus zone rurale, vârstnicii, cei care sunt șomeri acum, care nu au un acces facil la alimente sănătoase și cei care se bazau pe mesele oferite gratuit la școală sau la anumite cantine sociale. Din aceste motive subnutriţia este încă un motiv de îngrijorare.

Tulburările de alimentaţie

Comportamentul alimentar s-a modificat în contextul pandemiei, oamenii au fost nevoiţi să facă faţă stresului și să se adapteze. Psihologul Mirela Zivari a explicat că în această perioadă a continuat să lucreze cu pacienţii utilizând aplicaţiile de video call sau chiar WhatsApp, cu exerciţii înregistrate audio, postate la o anumită oră, oferind timpul necesar pentru a fi efectuate.

În privinţa tulburărilor de alimentaţie (anorexie sau bulimie), terapia cognitiv comportamentală poate fi utilizată cu succes. În cazul acestor persoane, întocmirea iniţială a unui jurnal alimentar și consemnarea situaţiilor care determină consumul unor alimente sunt obligatorii. Unul dintre secretele terapiei este identificarea motivelor ce stau în spatele ingestiei necontrolate de alimente, nefiind suficientă doar învăţarea unui plan alimentar corect. Însă terapia cognitiv comportamentală nu durează foarte mult, iar după încheierea ședinţelor, omul trebuie să ajungă să-și gestioneze foarte bine stările.

În tulburările de alimentație, cei mai mulţi își doresc să aibă rezultate spectaculoase într-un timp cât mai scurt, ceea ce este imposibil. Nevoia ca cineva din afară să intervină și să facă un miracol reprezintă un semnal pentru psihoterapeut că va fi destul de dificil pentru pacient/client dacă rezultatele nu vor fi cele așteptate. Planul de tratament al tulburărilor de alimentaţie se bazează pe modelul Minnesota, în care se folosește terapia cognitiv comportamentală în grup.

Cât despre comportamentul alimentar din perioada de lockdown, din perspectiva psihologului, acesta se poate explica prin așa-numita teorie a contingenţei: dacă am rămas într-un spaţiu al casei, drumul prin diversele încăperi, inclusiv prin bucătărie, trezește, mai ales la vizualizarea frigiderului și a tot ce înseamnă instrumente de luat masa, nevoia de a mânca, pentru că reflexul pavlovian este puternic, în special când vine vorba despre alimentaţie.

În această perioadă, oamenii au uitat să aibă o conduită organizată, structurată în ceea ce privește alimentaţia, nu au ţinut un jurnal alimentar sau acesta nu a mai reprezentat o prioritate.

O altă observaţie este că bărbaţii au fost mai afectaţi de perioada de izolare decât femeile, cele din urmă considerând că lumea lor este casa, căminul, în timp ce partenerii acestora își doresc mai mult să iasă și să socializeze.

Alimentele nu sunt vectori de transmitere

Dr. Tatiana Onisei, biolog, a vorbit despre securitate și siguranţă alimentară în contextul pandemiei de COVID-19. Siguranţa alimentară vizează producţia de alimente – industria alimentară –, în care trebuie respectate reguli de igienă stricte. O problemă de siguranţă alimentară o reprezintă obligaţia fiecărui stat de a asigura pentru locuitorii săi resursa de hrană, însă în contextul pandemiei au existat situaţii în care importurile s-au întrerupt ori marfa s-a blocat zile întregi la graniţă și nu a mai ajuns la consumatori.

Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentară a transmis de mai multe ori: nu există până în acest moment nicio dovadă că prin produsele
alimentare se transmite virusul SARS-CoV-2, deci ele nu pot fi vectori pentru COVID-19.
(Dr. Tatiana Onisei)

Alimentele nu reprezintă vectori pentru transmiterea noului coronavirus, explică dr. Tatiana Onisei, pe de o parte pentru că spălăm produsele înainte de a le consuma, și pe de altă parte pentru că le prelucrăm termic. Rămâne problema ambalajului – anumite știri menţionau că pe suprafeţele de plastic, de metal virusul se menţine câteva ore sau chiar zile (în condiţii de umiditate relativă și temperatură controlate, rezistă până la 24 de ore pe carton și mai multe zile pe plastic și oţel). Însă acesta se transmite preferenţial respirator (90%) și doar în proporţie de 10% prin contact cu suprafeţe. O altă îngrijorare a fost faptul că virusul rezistă pe piele și ar putea să se transmită prin manevrarea ambalajelor, însă dacă se respectă măsurile de igienă nu există pericol de transmitere.

Securitatea alimentară cuprinde probleme ce ţin de pandemia de COVID-19 și de riscurile lanţului alimentar. De la fermă până la consumatori, de exemplu, intervin mulţi operatori, iar produsele care vin din zona agricolă trec printr-o serie de verigi până să ajungă hrană. Au existat probleme pe partea de producţie, fermierii fiind puși în situaţia să nu poată procura anumite furaje sau alimente pentru animale, izolaţi fiind, sau să nu-și poată trimite marfa către piaţă.

Anumite legături au fost întrerupte în perioada izolării, precum cele fermieri – inputuri agricole – industrii de procesare – transport naval – magazine de desfacere. În plus, pentru mărfurile cu valoare adăugată mare (unde este nevoie de mână de lucru, nu de mașini), deciziile trebuie să pună în balanţă atât nevoia de a păstra producţia, cât și protecţia angajaţilor.

Protecţia socială cuprinde un set de politici și programe adresate economiei, mediului și persoanelor vulnerabile. Asistenţa socială, asigurările sociale și intervenţiile pe piaţa muncii sunt câteva dintre componentele acesteia. În contextul pandemiei, au fost luate măsuri pentru persoanele vulnerabile – asigurarea de pachete cu mâncare pentru cei care nu au mijloace să și le cumpere, pentru copiii care nu s-au mai dus la școală și poate că depindeau de programul „cornul și laptele”, persoanele imobilizate etc.

Conferinţa a avut o latură practică pentru a ajuta participanţii să-și dezvolte abilităţi de colaborare și cercetare pe acest subiect și să comunice noutăţi și priorităţi. (Prof. dr. Doina Drăgănescu, decanul Facultăţii de Farmacie din cadrul UMF „Carol Davila”)