De asemenea, 3,48% dintre adolescenți au predispoziţie pentru „jocul patologic de noroc”.

Studiul de prevalenţă a fost realizat în şcoli din judeţele Cluj şi Harghita, unde au fost investigați 1.032 de adolescenţi între 11 şi 19 ani, majoritatea băieţi, cu o vârstă medie de 16 ani şi jumătate.

„Marea majoritate a adoscenților, aproape 73%, joacă jocuri de noroc pentru socializare, însă am fost foarte miraţi că aproape un sfert, 23,54% aveau simptome pentru jocul problemă de noroc, iar 3,48% pentru jocul patologic de noroc...Pe vremea aceea, în 2010 - 2012, erau pariurile sportive Slot Machines, Loto/Cazino online/pariuri de biliard, apoi ruletă, jocul de cărţi pe bani şi jocuri de zaruri pe bani”, a declarat psiholog. dr. Ramona Lupu, vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Studiu al Jocurilor de Noroc, citată de Agerpres.

Aceasta a participat la conferinţa „Telefon, internet, jocuri de noroc, pericolele de lângă noi”, organizată de Academia de Ştiinţe Medicale.

În ceea ce privește prevenţia, Lupu a spus că în Canada au fost dezvoltate softuri educaţionale în şcoli gimnaziale şi licee, unde copiii şi părinţii învaţă despre consecinţele dependenţei de jocul de noroc. 

„Colegii din Canada au dezvoltat nişte softuri educaţionale în şcoli gimnaziale şi liceale, unde copiii şi părinţii învaţă despre consecinţele dependenţei de jocul de noroc, dependenţa în sine, definiţia jocurilor de noroc şi clasificarea activităţilor...[În România] cred că [ar fi necesară] o colaborare cu Ministerul Educaţiei, apoi programe naţionale de sănătate publică mintală specifice gamblingului…Ia atât de tare amploare [fenomenul] şi…avem străzi dedicate jocurilor de noroc şi nu luăm nicio atitudine împreună cu instituţiile publice şi private şi cu Legislativul, nu ne uităm decât între cei patru pereţi ai cabinetului”, a precizat Ramona Lupu.