Considerată
ca probabilitate pe locul doi sau trei de a evolua pandemic, gripa porcină
devine o ameninţare globală pe fondul unei epizootii de gripă aviară
care, deşi persistă, pare să nu mai sperie pe nimeni şi a unei crize
economice/financiare care slăbeşte mult capacitatea de răspuns la o nouă provocare
pentru comunitatea planetară.
Gripa
aviară a consumat enorm de multe fonduri, energii, resurse umane, inteligenţă
şi imaginaţie care erau destinate confruntării cu o eventuală pandemie. Toate
scenariile dădeau câştig de cauză în competiţia de virus pandemic, lui H5N1,
dar se pare că „mama natură“ a scos din „căciulă“ un alt virus cu şanse
teoretice, dar care s-a preparat în laboratorul „porc“ prin amestecarea mai
multor virusuri umane, porcine şi aviare, fără manifestări zgomotoase şi ieşiri
în public (cazuri de îmbolnăviri umane severe în creştere semnificativă), înregistrându-se
numai în SUA – 14 îmbolnăviri umane din decembrie 2005 până la 22 aprilie 2009.
Au existat semne ale unei circulaţii active a virusurilor gripale în populaţiile
de porci din America de Nord în ultimii trei ani, dar în lipsa unei transmiteri
eficiente la om şi în prezenţa formelor uşoare confundate foarte des cu gripa
sezonieră sau cu alte viroze respiratorii, aceasta nu a fost considerată ca o
ameninţare pentru sănătatea publică, iar detectarea în unele ferme de porci din
Canada şi SUA a unor reasortanţi „tripli“ cu segmente genice umane, porcine şi
aviare în urmă cu doi ani a fost „tratată“ ca o curiozitate a evoluţiei imprevizibile
a virusurilor gripale. Specialiştii au emis mai demult teoria „vasului“ de
amestec (porcul), care, în condiţiile unei circulaţii extinse şi intense a
virusurilor aviare (panzootia cu H5N1) şi a epidemiilor gripale umane sezoniere
(subtipurile H1N1 şi H3N2), poate favoriza apariţia de coinfecţii pe o gazdă
intermediară (porcul) cu receptivitate pentru ambele virusuri. Virusul
reasortant „preparat“ pe porc poate infecta omul mai uşor decât cele aviare şi
porcine separat, şi în anumite condiţii, poate împrumuta virulenţa de la cele
aviare şi capacitatea de a da reacţii de hipersensibilitate de la cele porcine (anvelopa
virală luată de la celulele gazdei porcine).
Evenimentele
prezente par să confirme trecerea de la „teorie“ la „practică“, pentru că numărul
de infecţii umane confirmate este mai mare decât cele înregistrate în ultimii
ani, ceea ce susţine transmiterea mai eficientă de la porc la om, iar faptul că
multe cazuri nu au context de expunere la porc vine în sprijinul unei
transmiteri interumane în creştere.
Există
neclarităţi în ceea ce priveşte numărul real de cazuri în Mexic, pentru că
apariţia lor se suprapune cu o circulaţie activă a virusurilor gripale
sezoniere, dar şi din cauza unei investigaţii etiologice insuficiente.
Evoluţia
cazurilor până la 27 aprilie 2009: • Mexic: 1.455
de cazuri probabile cu pneumonii severe şi 84 de decese, 25 de confirmări de
gripă porcină (virus asemănător cu cele izolate în California); zone afectate: 24
de state din 32 ale ţării • SUA: 40 de cazuri confirmate în următoarele
zone: California, Kansas, New York, Ohio, Texas • Canada: 6
cazuri confirmate din Noua Scoţie şi Columbia Britanică – virus asemănător cu
cele izolate în Mexic şi SUA • Noua Zeelandă: 22 de copii de şcoală
în investigaţie (au fost în vizită în Mexic) • Israel: o
persoană în investigaţie (a fost în vizită în Mexic) • Columbia: 12
persoane în investigaţie • Europa: 12 persoane în investigare
din Spania, Franţa, Scoţia, toate cu istorie de vizită în Mexic, cele din
Scoţia au fost spitalizate.
Forme
clinice: cu excepţia celor din Mexic, toate cazurile confirmate în alte ţări au
fost uşoare, cu rare spitalizări de scurtă durată.
Simptomatologie:asemănătoare cu gripa sezonieră: debut brusc, febră, tuse
şi coriză; unele cazuri au mai prezentat mialgii, astenie, cefalee şi rar
diaree şi vomă.
Definiţia
cazului: nu a putut fi stabilită din cauza numărului mic de cazuri
confirmate.
Virusul
gripal porcin: • aparţine subtipului A/H1N1,dar este diferit de virusul sezonier A/H1N1 • varianta
caracterizată de CDC Atlanta este A/California/ 04/2009 • conţine
segmente genice: de la virusurile porcine din America de Nord şi Eurasia,
aviare şi umane • virusul a fost secvenţiat de către CDC Atlanta •mod de transmitere: pe cale aeriană de la oamenii bolnavi în perioada de
infecţiozitate maximă (primele 4–5 zile de la debut) prin tuse, strănut sau obiecte
contaminate de secreţiile respiratorii, dar este posibilă şi transmiterea
direct de la porc în cazurile de expunere la animalele vii infectate. Nu se transmite
prin consumul de carne de porc • este sensibil la inhibitorii de
neuraminidază (oseltamivir şi zanamivir) şi rezistent la adamantane (amantadină
şi rimantadină) • izolarea este posibilă şi restricţionată doar în
laboratoarele cu nivel de securitate 3 (BSL 3).
Context
epidemiologic: cazurile confirmate din SUA, Canada
şi cele probabile din restul ţărilor, inclusiv Mexic, nu au documentate
expuneri la porci infectaţi (confirmaţi) şi sugerează transmiterea interumană.
Diagnosticul
de laborator: • nu există, în prezent, reactivi
pentru diagnosticul de laborator. CDC Atlanta va prepara şi va distribui
reactivi pentru detecţia moleculară (RT-PCR) la toate laboratoarele de referinţă
naţionale • OMS şi CDC Atlanta nu încurajează
folosirea testelor rapide de diagnostic şi a altor teste precum imunofluorescenţa
pentru că au sensibilitate scăzută şi pot furniza rezultate fals negative •
izolarea se va face doar în laboratoare cu nivel de securitate 3 (BSL 3) •
OMS atenţionează asupra faptului că investigaţiile se vor face iniţial pentru
detecţia tipului A de virus, iar dacă nu se poate determina subtipul H1 sau H3,
probele vor fi trimise la OMS • se atenţionează asupra respectării regulilor
de recoltare, transport şi stocare a probelor respiratorii ale bolnavilor
suspecţi de gripă porcină, deoarece au potenţial de infecţiozitate crescut.
Vaccinul
gripal porcin: • nu există în prezent
vaccin specific • vaccinul sezonier actual are o componentă A/H1N1
care nu protejează împotriva virusului gripal porcin circulant • CDC Atlanta a demarat prepararea virusului de „sămânţă“ (operaţie care ar
putea să dureze cca 30 de zile), care va permite dezvoltarea unui vaccin într-un
interval de minimum 90 de zile.
Caracterizarea
situaţiei actuale: mai mulţi specialişti consideră că
evoluţia cazurilor şi caracterizarea virusului impune o trecere de la faza 3
OMS de alertă pandemică la faza 4 şi, pentru a înţelege ce înseamnă acest
lucru, vom prezenta fazele OMS de dezvoltare a unei pandemii: • faza
1 – interpandemică (un nou virus la animale) – risc scăzut de cazuri umane •faza 2 – interpandemică – risc crescut de cazuri umane • faza
3 – alertă pandemică – transmitere interumană absentă sau foarte limitată •faza 4 – alertă pandemică – evidenţă de transmitere interumană
crescută (focare) • faza 5 – alertă pandemică –
evidenţă de transmitere interumană semnificativă (focare în extindere) •faza 6 – pandemie – transmitere interumană eficientă şi susţinută (epidemii
extinse).
Experţii
OMS consideră că în prezent sunt motive suficiente de a trece de la faza 3 la
faza 4, deoarece sunt îndeplinite cele trei condiţii de modificare: noutatea virusului,
severitatea bolii şi transmiterea eficientă şi susţinută între oameni.
În
acest context, OMS şi CDC Atlanta consideră că situaţia actuală este o urgenţă
de sănătate publică, care necesită o creştere a supravegherii la nivel global,
regional şi naţional, implementarea şi declanşarea unor măsuri adecvate pentru
a ţine sub control fenomenul şi au anunţat (28 aprilie 2009) trecerea de la faza
3 la faza 4 de alertă pandemică.
Măsurile
recomandate sunt: • monitorizarea
călătoriilor în şi din zonele afectate • pregătirea naţională pentru
managementul bolnavilor şi a investigărilor de laborator • inventarierea
stocurilor de antivirale şi adaptarea lor la nivelurile optime de tratament şi
profilaxie • întărirea măsurilor de igienă şi de evitare a expunerilor
contaminante • activarea structurilor de intervenţie şi coordonare în
situaţiile de urgenţă.
În
comentariile legate de aprecierea fazei de evoluţie se argumentează că trecerea
la faza 4 înseamnă mobilizarea şi aplicarea unor măsuri cu susţinere financiară
imensă la care se adaugă şi o panică pe măsură, deci situaţia trebuie analizată
atent şi cu mare responsabilitate. Se aduce aminte de episodul din 1976 când a
apărut un focar de gripă porcină A/H1N1 într-o bază militară din Fort Dix
(New-Jersey) care a afectat 200 de soldaţi, din care patru au făcut pneumonie şi
unul a decedat. Evenimentul a alertat autorităţile federale şi CDC-Atlanta care
au declarat focarul cu potenţial pandemic, mai ales că serul supravieţuitorilor
din pandemia anului 1918 reacţiona cu virusul izolat de la bolnavi. S-a crezut
că se va declanşa o pandemie asemănătoare cu cea din 1918 şi s-a demarat producţia
de vaccin. Focarul nu s-a extins şi virusul după o lună nu a mai fost detectat în
circulaţie. S-au produs cca 157 de milioane de doze de vaccin din care 48 de
milioane au fost administrate. După vaccinare s-a observat o creştere a
sindromului Guillain-Barré cu o frecvenţă de un caz la 100.000 de vaccinaţi,
ceea ce trebuie să fie şi în atenţia producătorilor actuali dacă se pune
problema preparării unui vaccin pentru virusul care circulă în prezent.
Evoluţia
situaţiei prezente va arăta dacă focarele apărute pot determina o pandemie de
gripă „veritabilă“.
