Cercetări recente aduc noi dovezi în ceea ce privește efectul nociv al țigărilor electronice asupra organismului și relația acestora cu apariția unor boli respiratorii, inclusiv cancerul pulmonar.
Țigara electronică este subiect la zi în presa internațională și românească. În jurul ei, firmele producătoare au creat o aureolă care a permis dezvoltarea unui business pe măsură. Nerecomandată adolescenților, țigara electronică este promovată ca instrument de sevraj de industria tutunului, fiind aproape de regimul unor medicații recunoscute pentru sprijinul celor care au dorința de a întrerupe fumatul. Dacă ne uităm la cei care promovează aceste produse regăsim, din păcate, doctori, „influenceri” și chiar jurnale medicale. Totul se bazează pe conceptul de „harm reduction” de care industria tutunului nu este deloc străină.
Vedem că aceste țigări electronice – care nu produc tar sau monoxid de carbon, și care aparent ar avea o diminuare a expunerii la carcinogeni – sunt promovate ca fiind de două ori mai eficace în întreruperea fumatului decât plasturii de nicotină. Susținătorii industriei tutunului au făcut demersuri în acest sens, fapt care a generat o scindare a lumii medicale pe parte științifică, la care s-a adăugat și un considerent social : țigările electronice producând doar vapori de aerosol, nu lasă mirosul persistent al țigărilor tradiționale și reduc stigmatul social al fumatului. Variantele oferite sunt extrem de diversificate: stilouri vape, , dispozitive cu pod-uri, mod-uri,etc., reîncărcabile sau de unică folosință.
Susținătorii acestui produs pledează pentru vapat, spunând că nu este complet lipsit de riscuri, dar prezintă o mică parte din riscul asociat cu fumatul de țigări.
Potrivit lor, riscurile pe termen lung ale vapatului nu ar fi clare, deși acesta este deja pe piață de ani buni. De asemenea, se susține că nu există efecte dăunătoare pentru cei care inhalează pasiv acești aerosoli, iar cumpărarea de la magazine de vaping este cu acces deschis, deși în Marea Britanie s-a făcut un pas în plus și deja sunt cursuri de familiarizare a medicilor de familie cu acest produs.
De fapt, dacă privim tabăra independentă, constatăm că țigările electronice nu sunt lipsite de riscuri, ele conținând nicotină și fiind astfel puternic aditive. În primă fază, organizațiile din domeniul sănătății au subliniat că țigările electronice sunt strict destinate fumătorilor adulți care doresc să renunțe la tutun; nefumătorii, tinerii și femeile însărcinate nu ar trebui să le utilizeze. Dar acest lucru s-a dovedit insuficient pentru că ele au creat mituri care încet, încet se prăbușesc și sunt progresiv desființate de studiile din ultimul an.
Dacă în Marea Britanie, ca și în multe alte țări, popularitatea țigărilor electronice a explodat pornind în primul rând de la ideea de lipsă de nocivitate și dorința de a sprijini acești fumători disperați în căutare de ajutor, acum reacția după explozia consumului la adolescenți pe mapamond a început să creeze îngrijorări suplimentare. De ce? Pentru că, în primul rând, în compoziția lor s-a sesizat că ele conțin în afară de cartușul de nicotină, propilen glicol, glicerină vegetală, arome, etc. Multitudinea de arome este dăunătoare, iar de la propilen glicol apar reacții de bronhospasm atât la pacientul astmatic, cât și la cel cu boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)(1).
În plus există forme de bronșiolită care pot fi induse de vaping și să nu uităm fenomenul EVALI care a pus destule probleme lumii medicale înainte de pandemia de COVID. Dar miturile cultivate într-un deceniu încep să cadă și de pe alte zone de patologie de organ care dădeau confort și siguranță consumatorului – ca să nu zic dependentului de nicotină.
Oamenii de știință au descoperit că țigările electronice, comercializate de ani de zile ca o modalitate sigură de a te lăsa de fumat, sunt asociate cu un risc semnificativ mai mare de cancer pulmonar la persoanele care le folosesc după ce au renunțat la fumat. Un studiu publicat luna aceasta în „Nature Medicine” – cel mai mare de acest fel – a urmărit timp de până la un deceniu peste 4,5 milioane de adulți din Coreea de Sud cu antecedente de fumat și a constatat că persoanele care au renunțat la țigări, dar au continuat să vapeze, au avut un risc semnificativ mai mare de a dezvolta și de a muri de cancer pulmonar comparativ cu persoanele care au renunțat la fumat și au stat complet departe de țigările electronice (2).
Astfel, comparativ cu persoanele care au renunțat complet la țigări și nu au început să fumeze țigări electronice, cei care au renunțat la fumat, dar au folosit țigări electronice zilnic, au avut un risc cu 56% mai mare de a dezvolta cancer pulmonar și un risc similar de a muri din cauza acestuia. Aceasta este comparația care contează pentru milioanele de oameni care au făcut deja trecerea, crezând că și-au redus riscul. Studiul nu spune că vapatul este la fel de periculos precum continuarea fumatului. Din acesta reiese că decizia specifică pe care au luat-o mulți oameni, aceea de a schimba țigările cu vapatul ca înlocuitor permanent, mai degrabă decât ca o punte către renunțarea completă la nicotină, nu i-a readus la nivelul de risc al unei persoane care a renunțat și a rămas fără nicotină. Deci iată un prim mit care cade.
Aerosolul din țigările electronice conține compuși carbonilici, inclusiv formaldehidă, acetaldehidă și acroleină, împreună cu metale toxice precum cromul, nichelul și plumbul, toate acestea având legături stabilite cu cancerul. Absența tutunului nu înseamnă, în final, absența expunerii cancerigene. Se poate astfel construi un risc malign și pe o adicție aparent doar la nicotină .O altă zonă care începe să fie mai bine acoperită este relația cu BPOC. O meta-analiză sugerează că utilizarea actuală a țigărilor electronice este asociată cu o prevalență mai mare a BPOC-ului. Această asociere a rămas evidentă în rândul utilizatorilor exclusivi de țigări electronice, indicând o potențială legătură independentă de istoricul tradițional de fumat (3). În total, 15 studii au fost incluse în meta-analiză.
Utilizarea curentă a țigărilor electronice a fost asociată cu o probabilitate semnificativ mai mare de a avea BPOC. Foștii utilizatori de țigări electronice au avut, de asemenea, o asociere crescută cu BPOC, Analizele de subgrupuri au indicat că prevalența a fost mai mare în rândul utilizatorilor exclusivi de țigări electronice (OR = 2,09, IC 95%: 1,46–3,00), utilizatorilor duali de țigări electronice și țigări tradiționale (OR = 3,13, IC 95%: 2,01–4,87) și utilizatorilor actuali de țigări electronice cu antecedente de fumat (OR = 2,17, IC 95%: 1,41–3,35). Analiza de sensibilitate a susținut robustețea acestor constatări și nu s-au observat dovezi de eroare de publicare.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Pentru pacienții cu astm bronșic se adună o altă categorie de evidențe. De la cazuri singulare de inducere a unor crize de astm sever la adolescenți de 16 ani sau sindroame de detresă respiratorie s-a ajuns la efectele substanțelor utilizate ca solvenți de nicotină în lichidele pentru țigări electronice precum propilen glicolul și glicerolul, ambii compuși chimici având un efect negativ asupra sistemului respirator.
Propilen glicolul în doze mari poate provoca acidoză metabolică, leziuni renale și chiar afecțiuni septice. Glicolul este adăugat în lichide ca substanță care creează nori de fum activ care ies din dispozitiv în timpul utilizării. Ambele pot provoca episoade de respirație șuierătoare și o senzație de apăsare în piept, datorită activării receptorilor implicați în patogeneza astmului. Substanțele au, de asemenea, un efect iritant asupra epiteliului respirator, ceea ce poate provoca o exacerbare a unei boli existente, cum ar fi astmul sau BPOC, precum și creșterea riscului de infecții respirator(4).
Cardiologii învață și ei din ce în ce mai mult efectele negative ale țigării electronice pe aparatul cardiovascular (5).Astfel relația și consecințele acestora punctează asocieri cu boala coronariană, infarctul miocardic, aritmii, hipertensiunea arterială și alte afecțiuni înrudite.
Deci, majoritatea miturilor încep să se prăbușească și conexiunile nedorite cu o multitudine de afecțiuni acute sau cronice încep să fie punctate în majoritatea studiilor.
Pentru mesajele de sănătate publică, aceste dovezi complică o poveste care a fost spusă deja simplu de prea mult timp, și anume că țigările electronice sunt un instrument rezonabil de reducere a riscurilor pentru persoanele care nu pot sau nu vor să renunțe complet la nicotină.
Cercetătorii înșiși încep să formuleze cu atenție concluzia; atunci când sistemele de sănătate concep intervenții pentru renunțarea la fumat, dacă potențialele daune ale țigărilor electronice ca înlocuitor pe termen lung sunt cântărite în raport cu utilizarea lor, semnalele de avertizare cu consecințele pe sănătate devin mai evidente și apar mai degrabă decât cele legate de prezența unei alternative gratuite la țigări.
Bibliografie neselectivă
1. Shabil, M., Malvi, A., Khatib, M.N. et al. Association of electronic cigarette use and risk of COPD: a systematic review and meta-analysis. npj Prim. Care Respir. Med. 35, 31 (2025). https://doi.org/10.1038/s41533-025-00438-6
2. Kim YW, Park EJ, Kwak KI, Yoon TH, Kang HR, Joo DH, Lee YJ, Park JS, Lee JH, Lee CT. Electronic cigarette use after smoking cessation and lung cancer risk. Nat Med. 2026 Jun 8. doi: 10.1038/s41591-026-04469-5
3. Jiang Y, Wang Y, Yang M. Association between current e-cigarette use and chronic obstructive pulmonary disease: a meta-analysis focusing on exclusive e-cigarette users. Front Public Health. 2026 Apr 22;14:1802572. doi: 10.3389/fpubh.2026.1802572. PMID: 42100525; PMCID: PMC13143967.
4. A public health crisis: electronic cigarettes, vape, and JUUL. Walley SC, Wilson KM, Winickoff JP, Groner J. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31122947/ Pediatrics. 2019;143:0. doi: 10.1542/peds.2018-2741.
5. Mihălțan FD, Ulmeanu R, Râjnoveanu A, Constantin AA. Cardiovascular Consequences of E-Cigarettes: A New Challenge for Cardiologists. J Clin Med. 2026 Mar 15;15(6):2226. doi: 10.3390/jcm15062226. PMID: 41899150; PMCID: PMC13026386.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
