Faţă de anul 2017, când a fost realizată o cercetare similară în rândul medicilor din Capitală, scorul care măsoară epuizarea emoţională a crescut cu 10 puncte procentuale. Analizând chestionarele, la care au răspuns 2.110 medici, CMMB a observat că 65% dintre respondenţi au suferit o formă de burnout, faţă de 55%, în urmă cu patru ani.

Rezultatele studiului, care va fi publicat în următorul număr al revistei Modern Medicine, reprezintă un veritabil semnal de alarmă atât pentru decidenţii din Sănătate, cât și pentru marele public. De aproape doi ani, lumea medicală se află în prima linie a confruntării cu COVID-19. Medicii lucrează sub presiune, încercând să compenseze lipsa resurselor, cronică în sistemul sanitar, și să facă faţă provocărilor suplimentare aduse de pandemie.

Cu toate că tot mai mulţi profesioniști din domeniul sănătăţii sunt afectaţi de fenomenul burnout, rezultatele cercetării realizate de CMMB au arătat că nu a avut de suferit calitatea serviciilor acordate pacienţilor. Totuși, este nu doar în interesul medicilor, ci și al pacienţilor, al societăţii, în ansamblul său, să fie redus stresul profesional, să fie evitat sindromul burnout în rândul cadrelor medicale. Epuizarea resursei umane va afecta calitatea serviciilor medicale acordate și va crește riscul de producere a unor erori de diagnostic sau tratament.

CMMB a atras atenţia autorităţilor și opiniei publice în repetate rânduri că vorbim despre o problemă structurală a sistemului sanitar atunci când analizăm criza de personal. Societatea a făcut eforturi pentru a păstra medicii în ţară, pentru a stopa hemoragia de cadre calificate, dar așa cum arăta un sondaj efectuat de CMMB în rândul tinerilor medici, nivelul veniturilor era doar una dintre cauzele emigraţiei. Lipsa recunoașterii din partea societăţii, stresul, procesele de malpraxis, hărţuielile la care sunt supuși medicii, lipsa mijloacelor de intervenţie la nivelul oferit astăzi de înalta tehnologie accesibilă în occident sunt celelalte.

Dacă programele de dotare menite să facă sistemul sanitar mai performant și mai sigur sunt limitate de posibilităţile economiei, credem că există măsuri care pot rezolva, relativ rapid, unele probleme și care nu doar că nu necesită resurse, dar pot crește finanţările pentru Sănătate. Astfel, CMMB își exprimă speranţa că noua conducere a Ministerului Sănătăţii va reuși: schimbarea rapidă a legii malpraxisului (astfel încât să protejeze deopotrivă medicul și pacientul, acoperind daunele morale), dezvoltarea sistemului secundar de medicină, accelerarea digitalizării și, nu în ultimul rând, creșterea finanţării în Sănătate, prin asigurări suplimentare. De asemenea, prin reducerea birocraţiei ar putea fi stimulate studiile clinice, reprezentând un potenţial investiţional de circa 3 miliarde de euro, anual, în ţara noastră.

Conducerea CMMB, for care a arătat o toleranţă zero pentru greșelile profesionale sau de etică, are aceeași fermitate în a respinge provocările împotriva medicilor, folosirea lor ca ţapi ispășitori pentru deficienţele de sistem. Suntem gata să sprijinim cu expertiza noastră profesională proiectele de reformă, dar cerem administraţiei sanitare și societăţii să înţeleagă riscurile demonizării corpului medical, evidenţiate și de studiul de la care am pornit acest editorial, respectiv epuizarea medicilor, practicarea unei medicine defensive și o migraţie care înseamnă risipa resurselor alocate pentru pregătirea și formarea acestora.