Construit ca o platformă de dialog vizual între desen și arhitectură, evenimentul aduce laolaltă și contextele în care grafica devine instrument de lucru pentru finalități care merg dincolo de actul artistic în sine, căpătând valențe practice: ilustrația și designul de carte, precum și afișul, ca zonă de întrepătrundere a creativității cu nevoia de a transmite diverse mesaje către diferite categorii de public. 

Institutul Liszt este unul dintre partenerii constanți ai evenimentului, iar pentru prezenta ediție a organizat două expoziții. Prima, intitulată „Arta vieții. Afișul art Nouveau în Ungaria (1895-1914)”, poate fi vizitată în Sala Rotondă a Teatrului Național București, până la 30 noiembrie a.c., alături de alte colecții de afișe și cărți de autor cu tematici și reprezentând culturi diverse. 

Cea de-a doua, găzduită la sediul său, ne poartă în Italia veacului al XVIII-lea, oferindu-ne prilejul descoperirii lucrărilor grafice ale celui mai celebru gravor italian, Giovanni Battista Piranesi (1720–1778), selectate din patrimoniul Universității Maghiare de Arte Frumose. 

Sub genericul „Eternul călător al Romei antice”, expoziția prezintă câteva exemple din creația realizată de Piranesi după stabilirea sa în Cetatea Eternă, lucrări de mare acuratețe tehnică și minuțiozitate a detaliului, împletite de fiecare dată cu o mare doză de imaginație și adaptare personală a subiectului. Regăsim astfel marile monumente ale Romei, Coloseumul, Castelul Sant’Angelo, Piața Navona sau Fontana di Trevi, Catedrala Sf. Petru și multe altele, precum și detalii de ornamente sau arhitectură din perioada antichității romane, cuprinse în seriile de gravuri „Vederi din Roma”, „Antichități romane” sau „Despre măreția și arhitectura romanilor”. 

Împreună cu ele, intrăm într-o lume fantastică, rod al creativității artistului, din seriile „Grotești” sau „Închisori imaginare”, în care arhitectura de inspirație antică este torsionată și întrepătrunsă labirintic în moduri care nu mai au nimic în comun cu posibile contrucții reale. Întregul ansamblu reprezintă un univers vizual cu totul aparte, în care privitorul se poate pierde pentru    a-și construi, cu gândul, propriile treasee. 

Continuând jocul de-a imaginația în arta grafică, și acceptând provocarea de a trece cu privirea dincolo de primul strat pe care îl înfățișează cel mai practic gen al acesteia, cartografia, vă mai invităm și la o altă expoziție, deschisă la Muzeul Hărților până la 15 noiembrie a.c. „Povestea din ramă” aduce în prim plan cartușele hărților istorice, care de multe ori construiesc povești și întregesc simpla informație geografică prin detalii culturale, politice și sociale, având totodată și reale calități artistice. 

Reprezintările selectate de curatoarea Ioana Zamfir, aflate pe marginea unor hărți ale diferitelor regiuni europene sau asiatice, din epoci diverse, înfățisează figuri mitologice sau alegorice, simboluri care scot în evidență particularitățe și punctele de interes ale acelui teritoriu, așa cum erau ele considerate în epocă, toate constituind un inedit prilej de explorare istorico-vizuală.