Cartea Albă a Obezității în România 

COMUNICAT DE PRESĂ

ENDO Pacienți și COPAC au prezentat Cartea Albă a Obezității în România: un cadru de acțiune pentru prevenție, tratament și îngrijire multidisciplinară

București, 11 noiembrie 2026 – Aproape unul din trei adulți cu vârste între 25 și 64 de ani trăiește cu obezitate în România, iar aproximativ o treime dintre copiii de 8 ani au exces ponderal. În acest context, ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) au prezentat, în cadrul unei mese rotunde organizate la Senatul României, Cartea Albă a Obezității – „Obezitatea în România: de la măsurare la decizie”, un document care propune măsuri concrete pentru prevenția, diagnosticul, tratamentul și monitorizarea acestei boli cronice. 

Documentul, propus de ENDO Pacienți și COPAC, cu suportul specialiștilor Institutului Național de Sănătate Publică și ai Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, urmărește construirea unui cadru de acțiune bazat pe dovezi științifice, colaborare interinstituțională și implicarea pacienților. Cartea Albă, versiunea 1.0, a fost prezentată de conf. univ. dr. Adrian Pană, directorul Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică și cuprinde atât o analiză a situației actuale, cât și propuneri pentru dezvoltarea unor politici publice coerente în domeniul obezității. 

Obezitatea, o problemă majoră de sănătate publică 

Datele epidemiologice arată că obezitatea este mult mai răspândită decât sugerează statisticile bazate exclusiv pe greutatea și înălțimea declarate de populație. Potrivit anchetei europene EHIS 2019, prevalența obezității în rândul adulților de peste 18 ani era de 10,9%, în timp ce ancheta națională EHES 2022, realizată prin măsurători directe, a identificat o prevalență de 32,6% în rândul adulților cu vârste între 25 și 64 de ani. Cele două anchete au vizat grupe de vârstă și perioade diferite, însă rezultatele evidențiază importanța măsurătorilor directe pentru evaluarea amplorii fenomenului. 

Situația este îngrijorătoare și în rândul copiilor. Datele COSI 2023 arată că aproximativ 32% dintre copiii de 8 ani au exces ponderal. Totodată, estimările Global Burden of Disease pentru anul 2023 indică aproximativ 21.000 de decese atribuibile unui indice de masă corporală crescut, reprezentând circa 8,5% din totalul deceselor din România. 

Obezitatea este asociată frecvent cu hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat de tip 2, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă. Aceste complicații impun o abordare medicală integrată, care să țină cont de toate afecțiunile pacientului și să asigure continuitatea îngrijirii. 

„Obezitatea nu înseamnă doar kilograme în plus, ci o boală cronică asociată cu numeroase complicații, de la hipertensiune arterială și infarct miocardic până la diabet zaharat de tip 2 și alte afecțiuni grave. Nu putem trata separat obezitatea, bolile cardiovasculare și diabetul, motiv pentru care este esențial un management integrat al pacientului, realizat de o echipă multidisciplinară, adaptată nevoilor fiecărei persoane. Prin prezentarea Cărții Albe a Obezității, inițiativă comună a ENDO Pacienți și COPAC, ne dorim să punem bazele unei colaborări reale între autorități, specialiști și organizațiile de pacienți, care să conducă la soluții concrete pentru prevenție, diagnostic și tratament. Trebuie să ne asigurăm că sistemul medical este pregătit să ofere îngrijire tuturor pacienților, indiferent de greutatea lor, pentru că obezitatea este o boală care trebuie tratată, nu judecată”, a declarat Adriana Turea, președintele ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine.

Un traseu medical clar și o echipă multidisciplinară pentru fiecare pacient

Una dintre direcțiile centrale ale Cărții Albe este dezvoltarea unui model de îngrijire interdisciplinară, centrat pe pacient, care să asigure colaborarea specialiștilor pe baza unui plan comun de tratament și monitorizare.

Documentul propune organizarea îngrijirii pe trei niveluri. Primul este reprezentat de asistența medicală primară, în care medicul de familie are rolul de identificare a persoanelor cu risc, evaluare inițială și coordonare a traseului pacientului. Al doilea nivel presupune implicarea specialiștilor din ambulatoriu, precum diabetologul, endocrinologul, pediatrul, psihologul, psihiatrul, nutriționistul-dietetician și kinetoterapeutul. Al treilea nivel vizează dezvoltarea unor centre multidisciplinare, testate inițial în proiecte-pilot, pentru persoanele cu obezitate severă sau complicată, inclusiv pentru cele care necesită chirurgie metabolică. 

Un element important îl reprezintă stabilirea unor criterii clare de trimitere între specialități, elaborarea unui plan comun de îngrijire și monitorizarea rezultatelor la 6 și 12 luni.

În prezent, contractul-cadru permite monitorizarea integrată a unor afecțiuni cronice, precum hipertensiunea arterială, dislipidemia și diabetul zaharat de tip 2, însă obezitatea nu este inclusă într-un mecanism similar de management integrat. 

„Obezitatea trebuie privită ca o boală cronică, nu ca o alegere personală sau ca o lipsă de voință, iar persoanele care trăiesc cu această afecțiune au nevoie de respect, diagnostic corect și acces la tratament. În condițiile în care obezitatea este frecvent asociată cu boli cardiovasculare și diabet zaharat de tip 2, este esențial ca pacientul să beneficieze de un traseu medical clar și de îngrijirea unei echipe multidisciplinare. Prin inițiativa comună a COPAC și ENDO Pacienți și prin prezentarea Cărții Albe a Obezității, am adus la aceeași masă autoritățile, specialiștii și reprezentanții pacienților pentru a identifica soluții concrete. Ne dorim ca acest demers să se transforme în măsuri care să asigure accesul echitabil la diagnostic, tratament și monitorizare, fără stigmatizare sau discriminare”, a declarat Radu Gănescu, președintele COPAC.

Prevenția obezității necesită implicarea mai multor instituții

Cartea Albă propune o abordare intersectorială, care depășește sistemul medical și implică instituțiile responsabile de educație, alimentație, fiscalitate, publicitate și dezvoltare locală.

Printre măsurile analizate se numără aplicarea legislației privind alimentația sănătoasă în școli, evaluarea impactului programului „Masă sănătoasă”, protejarea copiilor față de publicitatea alimentelor cu un conținut ridicat de zahăr, sare și grăsimi, promovarea activității fizice și evaluarea efectelor accizelor asupra băuturilor cu zahăr adăugat.

Documentul evidențiază faptul că România dispune deja de o serie de instrumente legislative și administrative, însă aplicarea, coordonarea și evaluarea acestora trebuie îmbunătățite.

De la date științifice la măsuri concrete

Cartea Albă propune ca fiecare intervenție să fie analizată în funcție de dovezile științifice disponibile, costurile estimate, modificările legislative necesare, instituțiile responsabile și indicatorii de evaluare.

Printre prioritățile identificate se numără stabilirea unei definiții operaționale a obezității, dezvoltarea unor indicatori naționali pe baza datelor existente, pregătirea unui nou val al anchetei EHES și evaluarea măsurilor de prevenție deja implementate.  

Documentul include un calendar de acțiune pe trei ani. În primele 12 luni sunt propuse stabilirea prin consens a definiției de lucru a obezității, dezvoltarea unor indicatori naționali și pregătirea unei noi anchete epidemiologice. Într-un interval de 24 de luni este avută în vedere testarea unui traseu integrat de îngrijire în două-trei județe, prin proiecte-pilot, iar în 36 de luni, evaluarea rezultatelor și fundamentarea unei decizii privind extinderea sau ajustarea intervențiilor.

Pentru implementarea măsurilor este propusă constituirea unui grup de lucru interministerial, coordonat de Ministerul Sănătății, cu respectarea atribuțiilor fiecărei instituții implicate. 

Cartea Albă a Obezității reprezintă un instrument de lucru destinat fundamentării unor politici publice realiste, sustenabile și măsurabile, nu doar o analiză a situației existente. Documentul pune accent pe accesul echitabil la îngrijire, continuitatea tratamentului, colaborarea dintre specialitățile medicale și combaterea stigmatizării persoanelor care trăiesc cu obezitate.

Prin această inițiativă comună, ENDO Pacienți și COPAC urmăresc transformarea datelor științifice și a propunerilor specialiștilor în decizii concrete, care să contribuie la îmbunătățirea prevenției și managementului obezității în România.

Inițiatori: ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine și COPAC – Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.

Cu suportul specialiștilor: Institutului Național de Sănătate Publică și Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.

Document: Cartea Albă a Obezității – „Obezitatea în România: de la măsurare la decizie”, versiunea 1.0.