Recent, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD) din București a marcat finalizarea proiectului PNRR „Centrul digital de training în tratamentul minim-invaziv și intervențional. În cadrul său, în perioada 2020-2025, Centru de Inovație și e-Health (CIEH) a derulat peste 2.000 de ateliere de formare, la care au participat mai mult de 35.000 de cursanți-studenți, cadre didactice, profesioniști din domeniul sănătății si parteneri internaționali. 

„Acest proiect a fost o mană cerească pentru Centrul de Simulare, întrucât atunci când am preluat funcția de rector, m-am gândit că este foarte important pentru studenți – cel puțin pentru cei din anul I – să știe tehnicile de bază în medicină și să dea primul ajutor atunci când situația o impune”, a declarat prof. dr. Viorel Jinga, rectorul UMFCD.

Centrul de simulare permite exersarea procedurilor minim-invazive și intervenționale într-un mediu sigur; creșterea realismului educațional și a complexității scenariilor clinice; dezvoltarea competențelor clinice și decizionale înainte de contactul cu pacientul real; alinierea formării medicale din România la standardele europene și internaționale.

„Pentru studenți, acest proiect a însemnat să-i stimuleze să aibă curajul de a greși. În procesul educațional există această paradigmă că nu trebuie să greșești. În centrul de simulare poți să greșești ori de câte ori ai nevoie ca să ajungem, într-un final, să facem bine ceea ce trebuie făcut. Aici, în Centrul Digital de training se poate face orice greșeală de câte ori este nevoie pentru ca la final pacientul să beneficieze de cel mai bun tratament”, a punctat dr. Cristian Toma (foto), managerul proiectului.

„Pentru profesori și formatori a însemnat trecerea de la această paradigmă de livrare informațională unidirecțională la imersia într-un mediu simulat, unde, împreună cu grupele de studenți, au realizat proceduri pe care nu ar fi putut să le realizeze în liniște la patul bolnavului. Fiecare oră de pregătire, fiecare scenariu de simulare, fiecare instrument digital utilizat înseamnă până la urmă, decizii mai bune atunci când timpul nu mai are răbdare”, a adăugat acesta.

Competențe medicale și digitale

Direcțiile strategice ale proiectului au vizat crearea Centrului digital de formare în tratamentul minim-invaziv și intervențional, îmbunătățirea programelor de studii prin integrarea tehnologiilor digitale de simulare medicală, dar și formarea studenților și a cadrelor didactice pentru dobândirea de competențe digitale avansate, necesare practicii medicale moderne și integrării pe piața de muncă locală și europeană.

„În cadrul proiectului am dezvoltat competențe nu numai în aria chirurgicală, dar și în cea de explorare și diagnostic. De asemenea, am încercat să îmbunătățim programele de studiu. (...) În proiect au fost zece specialități. Am reușit să adaptăm 42 de curricule de la studenți pentru a introduce pregătirea prin simulare medicală”, a explicat rectorul UMFCD. În acest context, el a anunțat că, în prezent, este în desfășurare un demers care vizează adaptarea curriculum-ului de pregătire pentru rezidenți  la programele din Europa și în cadrul acestora vor fi introduse și ore de simulate medicală. 

Atelierele și sesiunile de instruire au abordat tematici precum: introducere în chirurgia asistată de robot; noțiuni de bază în artroscopia genunchiului, bronhoscopie și laparoscopie; chirurgie cardiovasculară minim-invazivă și ecografie cardiacă; noțiuni de bază în ecografia ginecologică și obstetricală. Modulul de obținere a competențelor digitale avansate a fost adresat atât studenților, cât și cadrelor didactice. Studenții au învățat cum să utilizeze Inteligența Artificială (AI) în procesul de redactare științifică și în activitățile academice și de cercetare.

„Am reușit să-i învățăm cum să folosească AI în mod corect, eficient și etic. Studenții au învățat cum să valorifice AI în procesul de redactare în activitățile academice și de cercetare”, a punctat dr. Cristian Toma. La rândul lor, cadrele didactice au învățat să folosească AI pentru comunicare, colaborare și dezvoltare profesională; în activitățile de predare și învățare, dar și pentru îmbunătățirea evaluării.

„La începutul proiectului ne-am pus întrebarea cum ar arăta educația în sănătate dacă tehnologia ar lucra cu adevărat pentru oameni. Nu vorbim de rapoarte, statistici, ci cum ar arăta ea pentru medici, formatori, studenți și pacienți. Prin această inițiativă am adus digitalizarea mai aproape de oameni. Am transformat săli obișnuite de curs în adevărate  spații interactive, unde am oferit instrumente digitale și nu numai, care nu înlocuiesc omul, ci îi dau mai multă siguranță, mai multă încredere și mai multă claritate în timpii de gândire”, a conchis managerul proiectului.