Discursurile TED sunt o resursă online de idei știinţifice prezentate cu un entuziasm molipsitor de speakeri, care inspiră și încurajează implicarea activă în domeniul sănătăţii.
TEDMED este divizia pentru medicină și sănătate a fenomenului de renume mondial TEDx. Richard Saul Wurman a plecat în 1984 de la ideea că tehnologia, divertismentul și designul au multe în comun. Și astfel a fondat TEDx, dedicat „ideilor care merită răspândite”.
În 1998 a luat fiinţă TEDMED, cu evenimente de mare amploare ce au ca scop principal promovarea informaţiilor inovative din domeniul medical. Având în vedere succesul extraordinar al acestor întâlniri, din ianuarie 2010, pe platforma TED.com au fost incluse și videoclipurile cu discuţiile TEDMED.
În cadrul acestor conferinţe organizate anual, ușor accesibile în mediul online, se creează un dialog global între oameni din toate domeniile, pentru a adopta o abordare incluzivă, multidisciplinară a sistemului medical.
Ideile știinţifice sunt în continuă schimbare, iar evoluţia intelectuală este semnul distinctiv al știinţei. Sunt încurajate astfel abordările revoluţionare menite să îmbunătăţească progresul știinţific din domeniul medical.
Cele mai recente informaţii despre sănătate și tehnologie sunt adesea îmbinate armonios cu povești de viaţă incredibile, ce
reprezintă o sursă de inspiraţie pentru public.
Fiecare individ este puternic, însă impactul său în societate este limitat în raport cu ceea ce se poate realiza prin colaborare cu oameni cu aceleași valori, însă cu experienţe diferite. Discuţiile TED au o abordare generală impresionantă și le permit membrilor societăţii să înţeleagă factorii sociali care le influenţează starea de sănătate.
Proces riguros de selecţie
Programul anual al TEDMED este dedicat deschiderii, transparenţei și responsabilităţii. Temele și subiectele abordate, precum și procesul riguros de selecţie a vorbitorilor valorifică principiile și cunoștinţele unui board editorial.
Acesta este format din medici, oameni de știinţă, cercetători și experţi în sănătate publică, academicieni, jurnaliști, ingineri, care selectează subiecte pe baza cercetărilor inovatoare, a problemelor contemporane și a noilor descoperiri. Toate, într-o abordare multidisciplinară ce reflectă preocupările acestei comunităţi globale.
Discuţiile TEDMED, la fel ca discuţiile TEDx pe teme de sănătate, le sunt accesibile și pasionaţilor care nu au o carieră în domeniul medical sau în
cercetare.
Strategia esenţială prin care se realizează acest lucru se
bazează pe capacitatea speakerilor de a împărtăși povești prin care să informeze, să inspire și să determine schimbarea în bine, necesară în comunitate.
Pentru a fi însă nominalizaţi, speakerii trebuie să îndeplinească anumite criterii, iar subiectele propuse de ei trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde știinţifice.
În discursurile lor, speakerii oferă cu mult entuziasm o abordare organizată a informaţiei obţinută prin cercetare știinţifică și
artistică. Astfel este oferită o altă perspectivă asupra sănătăţii.
Prezentările susţinute în cadrul conferinţelor organizate de TED impun o rigoare știinţifică la cele mai înalte standarde, iar conceperea conţinului trebuie să fie precisă și să conducă la o percepţie adecvată a informaţiei în rândul publicului auditor. Demersul știinţific trebuie să demonstreze cunoașterea știinţifică a domeniului vizat și exprimat prin elemente de originalitate.
Informaţiile cuprinse în fiecare discurs denotă o documentare temeinică a literaturii de specialitate, iar îmbinarea armonioasă cu poveștile emoţionante din viaţa personală impresionează și surprind publicul în mod plăcut.
Astfel, aceste informaţii transmise în mod inedit au puterea de a rămâne în memoria publicului mai mult timp și de a stimula spiritul de iniţiativă.
Neurologul Oliver Sacks, cunoscut pentru lucrările „Awakenings”, „Musicofilia”, „Omul care își confunda soţia cu o pălărie”, publicate și în România, a susţinut prezentarea What hallucination reveals about our minds. În discursul său, pune accentul cu precădere asupra sindromului Charles Bonnet, observat în rândul pacienţilor cu deficienţe de vedere ce experimentează halucinaţii lucide.
Cu ajutorul unor detalii încântătoare, el prezintă anatomia complexă a creierului uman și descrie propria experienţă cu pacienţii care suferă de această afecţiune. Aproximativ 10% dintre persoanele cu deficienţe importante de vedere au halucinaţii vizuale.
Prin examinări imagistice de tip rezonanţă magnetică neurologul a observat că, în funcţie de tipul de halucinaţie, sunt activate diferite părţi ale cortexului vizual. El a oferit astfel o perspectivă nouă asupra modului în care funcţionează creierul în cazul pacienţilor nevăzători.
O altă poveste inspiraţională este cea a unui tânăr adolescent care prin ambiţie și perseverenţă a descoperit o nouă modalitate promiţătoare de diagnosticare a cancerului pancreatic. Decesul unui prieten apropiat a reprezentat un moment dureros din viaţa sa, iar această experienţă l-a determinat să cerceteze domeniul.
După o documentare amănunţită, cu un plan bine pus la punct, a solicitat ajutorul profesorilor de la Universitatea Johns Hopkins și de la Institutul Naţional de Sănătate. Singurul răspuns de încurajare primit a jucat un rol primordial în realizarea obiectivului propus.
În laborator a îmbunătăţit procedura de diagnostic, realizând astfel un senzor minim invaziv, sensibil, rapid și ieftin, cu ajutorul căruia cancerul pancreatic poate fi detectat în fazele incipiente.
My stroke of insight * este un discurs emoţionant în care Jill Bolte Taylor prezintă o poveste de viaţă incredibilă. Când fratele ei a fost diagnosticat cu schizofrenie, ea a decis să își dedice cariera studiului tulburărilor de sănătate mintală.
Își desfășura activitatea într-un laborator din Departamentul de Psihiatrie de la Harvard, fiind dedicată acestei cercetări și pasionată de domeniu. Într-o dimineaţă, în urma unui accident vascular cerebral care i-a afectat emisfera stângă, a putut observa cum propriul creier își pierde progresiv capacitatea de procesare.
Discursul său oferă publicului o prezentare detaliată a gândurilor, emoţiilor și acţiunilor sale, pe măsură ce conștientizează afectarea neurologică, iar limbajul corpului arată cât de profund i-a schimbat viaţa această experienţă.
Recuperarea a fost anevoioasă, însă cu răbdare și-a redobândit funcţiile esenţiale. „Suntem forţa vitală a Universului, cu dexteritate manuală și două minţi cognitive”, este mesajul prin care îndeamnă publicul să conștientizeze cât de diferit și rafinat sunt procesate informaţiile la nivelul emisferelor cerebrale.
Discuţiile TED prezintă multiple avantaje. Reprezintă o sursă de informare validă, accesibilă, ce poate fi ușor distribuită prin social media, pentru a ajunge la membrii societăţii din întreaga lume. Este încurajată astfel implicarea activă în domeniul sănătăţii.
Platforma online pe care sunt disponibile toate discursurile și discuţiile oferă posibilitatea de a vizualiza videoclipuri în funcţie de interesul propriu faţă de o anumită temă și ghidează astfel publicul către alte videoclipuri ce tratează subiecte similare.
De asemenea, anumite evenimente oferă posibilitatea de a participa activ la discuţiile TEDx, care sunt adesea găzduite de instituţii de învăţământ și permit astfel interacţiunea directă cu cei ce susţin prelegerile.
Din cele mai vechi timpuri, cei mai mari oameni de știinţă au fost și artiști. Știinţa se bazează pe cercetare și ne permite să înţelegem mai bine lumea în care trăim. Arta încurajează gândirea creativă și imaginaţia pentru a înţelege mai bine o lume idealizată.
Având aceste principii la bază, comunitatea TEDMED îndeamnă oameni din diferite domenii de activitate să deschidă ușa către un viitor mai bun, încurajând cercetarea și exprimarea liberă a ideilor măreţe.
Talentul fantastic al unui medic oftalmolog, Marlene Morales Tollet (foto), a fost foarte apreciat în cadrul programului TEDMED din 2018.
Răbdarea și atenţia minuţioasă la detalii sunt trăsăturile esenţiale pe care le explorează atât în practica medicală, cât și în realizarea unor portrete care surprind monocromatic o descriere minimalistă, dar realistă a celor pe care îi pictează cu entuziasm.
Tot în artă și-a găsit refugiul și Gabriel Gutierrez, care de la o vârstă tânără a fost diagnosticat cu sindromul Gilles de la
Tourette. S-a dedicat acestui proces artistic și a reușit în cele din urmă să-și controleze ticurile. Arta, în toate formele sale, îi oferă confort și se bucură de o lume care pare doar a lui.
Lauren Hess provine dintr-o familie de medici care i-au oferit o viziune logică asupra lumii. Aceasta a ales însă o carieră artistică, iar operele ei oferă o înţelegere în evoluţie a bolilor mintale. Consideră că medicina și arta se pot completa reciproc în procesul de vindecare a pacientului cu anumite tulburări psihice.
Schimbările pe care pandemia le-a produs la nivel global s-au resimţit și în comunitatea TEDMED. Este imperios necesară o nouă abordare prin care să se poată promova idei extraordinare. De asemenea, trebuie reinventat și adaptat modul prin care platforma își poate îndeplini misiunea, în funcţie de măsurile restrictive adoptate.
Între timp însă, întâlnirile și adunările au fost anulate, iar activitatea
TEDMED a fost astfel limitată. Discuţiile înregistrate vor continua să fie disponibile pentru publicul larg în mod gratuit. TEDMED promite că va reveni cu multă ambiţie, cu idei inovatoare și cu un sentiment reînnoit al scopului de a îmbunătăţi sistemul medical.
Având în vedere așadar contextul epidemiologic ce a caracterizat anul 2020, prezentările TEDMED au tratat cu mare interes și acest subiect. Antropologul Heidi Larson este de părere că reprezentaţii din domeniul sănătăţii trebuie să aibă curajul moral pentru a lupta în mod eficient cu cei care își exprimă neîncrederea în ceea ce privește siguranţa și eficacitatea vaccinării.
La nivel mondial, speculaţiile medicale se răspândesc foarte rapid prin social media, acestea având și o influenţă politică importantă. Însă, prin comunicare pot fi transmise informaţii știinţifice pe înţelesul tuturor, iar stările emoţionale de anxietate și nesiguranţă pot fi astfel controlate din stadii incipiente.
Prin discursul său, The new science of personalized vaccines, medicul Ofer Levy prezintă o nouă abordare medicală, prin care ilustrează efectele benefice ale imunizării dobândite prin vaccinare. Utilizând tehnologia de ultimă generaţie, oameni de știinţă din întreaga lume colaborează pentru a dezvolta vaccinuri personalizate.
Astfel, prin abordări inovatoare, se urmărește imunizarea eficientă a
categoriilor vulnerabile de pacienţi. Mesajul final transmis de medicul specializat în boli infecţioase este că prin vaccinare ne protejăm pe noi, pe cei dragi, dar prevenim și răspândirea infecţiilor. Progresul știinţific trebuie așadar susţinut și privit cu încredere.
Răspunsul la întrebarea How fast can a vaccine be made? îl oferă Dan Kwartler, care descrie cele trei faze necesare dezvoltării unui vaccin. În prima fază oamenii de știinţă efectuează o evaluare știinţifică riguroasă pentru a identifica structura de bază ce urmează a fi replicată.
Ulterior, sunt efectuate multiple teste de laborator, teste clinice, pentru a obiectiva beneficiile administrării acestui vaccin, dar și pentru a evalua posibilele reacţii adverse. Dacă vaccinul este aprobat și primește autorizaţia necesară, urmează etapa de fabricaţie și de distribuţie.
În mod normal, acest proces poate dura și 15 ani, însă în timpul unei pandemii, cercetătorii adoptă strategii diferite pentru a realiza fiecare etapă într-un timp cât mai scurt. Tehnologia de vaccinare pe bază de ARNm le-a permis acestora să pună la dispoziţie un vaccin într-un timp mult mai scurt, după cercetările anterioare pandemiei.
Epidemiologul Larry Brilliant sugerează că A global pandemic calls for global solutions. În urmă cu aproape 40 de ani, el a jucat un rol important în eradicarea unei boli infecţioase ce avea ca agent patogen virusul variolei.
Detectarea rapidă și intervenţia precoce rămân esenţiale pentru a preveni apariţia unei pandemii la nivel mondial. Strategiile adoptate în acest context trebuie să se bazeze pe recomandările specialiștilor, și nu ale
politicienilor, mai precizează el.
How to be your best self în times of crisis? Susan David, psiholog în cadrul Facultăţii de Medicină de la Harvard, a studiat agilitatea emoţională, un concept nou în psihologie, care determină succesul fiecăruia în funcţie de modul în care sunt controlate gândurile, sentimentele și încrederea în sine.
Cu multă răbdare și modestie, Susan David le-a oferit suport moral celor din prima linie, astfel încât aceștia să își poată gestiona emoţiile în mod eficient.
*titlul prezentării este un joc de cuvinte: stroke înseamnă și „AVC”, și „străfulgerare”, „lovitură”, iar insight s-ar traduce prin „privire în interior”, „observaţie”, dar și „perspectivă”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
