Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Există discriminare în publicaţiile medicale?

Viața Medicală
Prof. dr. Dan L. DUMITRAŞCU vineri, 21 august 2020

Subreprezentarea medicilor români în reviste medicale de prestigiu este una dintre întrebările care stau pe buzele majorităţii acestora.

ziareO speranţă se înfiripă dincolo de Ocean, unde un prieten devotat al României și-a propus să schimbe lucrurile.Trăim o perioadă agitată și sensibilitatea este exacerbată. Grija de a păstra corectitudinea politică este dusă la paroxism. Nu poţi amenda un minoritar pentru că circulă fără bilet în metrou fără a fi acuzat de discriminare.

Un artist plastic congolez declară că muze­ele europene sunt rasiste pentru că nu expun pictori africani. Aplicând această scală de evaluare logică ajungem la întrebarea: de ce sunt medicii români subreprezentaţi în revistele medicale de prestigiu?

Primul răspuns, inspirat de frustrare, este: „Da domnule, suntem discriminaţi. De ce? Deoarece noi, românii nu suntem doriţi, pentru că ceilalţi se tem de valoarea noastră. Bun, dar atunci de ce nu facem noi înșine reviste de valoare unde să respingem publicaţiile acelora?”.

Sau: „Nu avem bani pentru taxa de publicare”. Fals: revistele de prestigiu nu încasează taxe de publicare decât pentru publicarea online. Ele trăiesc foarte bine din abonamente. Bani încasează de obicei revistele puse pe publicare ca business și, e adevărat, unele cu timpul au câștigat un mic prestigiu. Să ne amintim că înaintea internetului nu se plătea pentru publicaţii, iar românii, cu mici excepţii, nu erau mai vizibili, ba dimpotrivă.

Care să fie răspunsul?

Deși nu toţi îmi dau dreptate, consider că primul motiv pentru care manuscrisele scrise de români sunt mai greu acceptate este credibilitatea. Am lucrat, am trăit în Europa de Vest, colaborez intens cu colegi de acolo și sunt responsabil de ceea ce spun.

Credibilitatea se construiește în mulţi ani și se pierde ușor. Pentru a fi acceptaţi, tocmai pentru că venim din mediul nostru îmbâcsit de racile, noi trebuie să fim competitivi, iar ei, binevoitori.

Să ne imaginăm că un distins profesor din Occident, editor la o revistă importantă, primește spre peer-review un articol românesc. În afară de cazul fericit când îl cunoaște și îl respectă pe autor (dacă autorul nu este anonimizat), își va aminti de conferinţa pe care a fost invitat să o ţină în România, de întârzierea cu care i se răspundea la corespondenţă, de taximetriștii de la aeroport, de aroganţa chelnerilor, de murdărie și cerșetori.

Și atunci își spune: „Ce valoare are o cercetare provenită din acest mediu?” Desigur, e un exemplu, să nu fiu contrazis cu excepţiile fericite, mă refer la medie. Să ne uităm la indieni, ei publică mult din America, mult mai puţin dacă sunt din India.

Doresc să spun că mediul nostru de provenienţă ne face să fim priviţi ca niște outsideri. Sigur sunt excepţii, se cunosc foarte bine. Dar masa critică arată altfel. Situaţia este similară și în alte domenii: sport, educaţie, mai puţin în cultură.

Banii și cercetarea

Intervine în acest caz și lipsa de fonduri pentru cercetare. Cu bani puţini faci cercetare medie, iar când vii cu ceva deosebit, ești privit cu neîncredere. Așa se întâmplă cu autori chinezi. Din ţara lor vin lucrări excepţionale, dar și articole fraudate sau plagiate, iar neîncrederea este mai mare decât faţă de un articol venit, să zicem, din Germania.

Și acolo este fraudă știinţifică, știu foarte bine, dar acolo este identificată rapid și pedepsită sever. La noi, să ne amintim cum interesele politice i-au „spălat” pe numeroși plagiatori.

Depindem și acum de toanele unora dintre ei. Și atunci, după ce citești în Nature despre premierul unei ţări care a plagiat, dar nu a fost pedepsit (decât după mulţi ani), cum să privească Nature un manuscris venit din acea ţară?

Nu contest, există discriminare, și nu selectiv, contra românilor: articolele trimise în Marea Britanie la reviste medicale aveau mai mari șanse să fie publicate dacă autorii aveau nume anglo-saxone decât dacă aveau nume indiene. Manuscrisele din Middle-West pătrund mai greu în reviste din America decât cele de la universităţile celebre de pe Coasta de Est și de Vest.

Articole cu un autor senior faimos sunt acceptate în reviste bune, și atunci când nu ar merita. Deci discriminare există din cauza prejudecăţilor, nu din cauza unei atitudini antiromânești. Am simţit personal. Și noi avem prejudecăţi.

Când primim spre evaluare un manuscris dintr-o ţară cu prestigiu în cercetare, îl privim poate nu la fel de sever ca pe un manuscris venit dintr-o ţară emergentă. Sunt motive obiective
și subiective pentru aceasta.

Mână întinsă de peste Ocean

Noi, ca români, nu trebuie să ne descurajăm, nici să ne complexăm (sau dacă avem complexe, trebuie să le combatem). Dar iată o excepţie pe acest fundal mai degrabă pesimist.

Profesorul Peter Manu, plecat din România și ajuns profesor de psihiatrie pe Coasta de Est a SUA, prieten devotat al Românei și membru de onoare al Academiei de Știinţe Medicale, colaborator al Vieţii Medicale, și-a propus să schimbe lucrurile.

De când a devenit redactor șef la American Journal of Therapeutics și-a propus nu doar să crească factorul de impact al revistei (și a reușit), dar și să promoveze medicina românească.

Pentru a atinge acest obiectiv, i-a invitat pe români să publice în revistă. Și putem vedea în fiecare număr cercetări sau articole de sinteză publicate de români. În plus, a cooptat și în colegiul editorial mulţi români.

Iată un pas important și o modalitate pentru români de a debarca în publicaţii importante. Mâna întinsă de profesorul Manu trebuie strânsă cu multă căldură pentru acest gest.

Etichete: cercetare revista stiinta articol stiintific manuscris finantare cercetare


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 ianuarie 2021, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.