Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Repere ale cercetării ştiinţifice medicale: Orizont 2020

Viața Medicală
Dr. Viorel ORDEANU luni, 28 octombrie 2013
   Aula Bibliotecii Naţionale a României a găzduit recent conferinţa naţională de prezentare a Programului-cadru european de cercetare, dezvoltare şi inovare Orizont 2020. Organizatori au fost Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) şi Unitatea executivă pentru finanţarea învăţământului superior, a cercetării, dezvoltării şi inovării (UEFISCDI). La lucrări a participat activ delegaţia Comisiei Europene – Máire Geoghegan-Quinn, comisar european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă, Robert-Jan Smits, director general al Direcţiei generale pentru cercetare şi inovare, Keith Sequeira şi Ramona Samson, de la Direcţia A pentru programul-cadru şi relaţii interinstituţionale.
   Cu această ocazie, a fost prezentată, la Biblioteca Naţională, expoziţia „Cercetarea şi inovarea din România în spaţiul european al cercetării“, o foarte interesantă expunere a rezultatelor cercetării de vârf, dar în care cercetarea medico-farmaceutică a fost prea puţin reprezentată.
   Participarea la conferinţă a fost importantă calitativ şi cantitativ, dovedind interesul cercetătorilor pentru ştiinţă, în pofida greutăţilor şi obstacolelor. Într-o sală cu circa 350 de locuri, au încăput cam 400 de participanţi (pe scaune suplimentare sau chiar în picioare), iar alţi vreo 100 au rămas pe coridoare, în expoziţie sau cu treburi organizatorice. Este de remarcat eterogenitatea participanţilor, reprezentativă pentru domeniu: miniştri, rectori, decani, profesori universitari, directori de instituţii de cercetare, înalţi funcţionari şi, bineînţeles, cercetători ştiinţifici, bărbaţi şi femei, vârstnici, maturi şi tineri, cu cele mai diverse profiluri profesionale (dar predominând inginerii), interesaţi cu toţii de bunul mers al cercetării ştiinţifice din România în spaţiul european al cercetării şi ştiinţei.
   Cuvântul de deschidere a fost rostit de Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică: „Principalele orientări strategice privind evoluţia sistemelor de învăţământ superior şi cercetare în perioada 2014–2020“, o succintă sinteză politică a modernizării învăţământului superior românesc, în spaţiul european. Implicit, se întrevede posibilitatea alinierii şi integrării depline a sistemelor europene de învăţământ superior şi de cercetare ştiinţifică.
   Máire Geoghegan-Quinn a prezentat lansarea programului „Orizont 2020“, aprobat pentru perioada 2014–2020, şi cadrul financiar multianual pentru acesta. Ea a făcut apoi referiri şi la posibilităţile şi realizările României în domeniu, precum şi la următorul plan septenal, 2021–2027. În continuare, a prezentat „Horizon 2020, EU framework programme for research and innovation 2014–2020“, pe care îl vom comenta pe scurt, în cele ce urmează, fiind foarte interesant şi pentru cercetarea ştiinţifică biomedicală.
   Remus Pricopie, ministrul educaţiei naţionale, a trecut în revistă principalele provocări privind dezvoltarea economică şi socială a României în perioada 2014–2020, o sinteza politică optimistă, susţinută cu date statistice.
   Tudor Prisecaru, secretar de stat pentru cercetare, a prezentat Strategia CDI şi Planul naţional 2007–2013 şi 2014–2020, prilej cu care a făcut un succint bilanţ provizoriu al actualului plan de cercetare şi a punctat conexiunile cu planul următor. Declarativ, cercetarea ştiinţifică stă foarte bine în prezent şi va sta şi mai bine în viitor. Un viitor care va începe curând, la 1 ianuarie 2014, când vom vedea şi ce va fi în practică. Dacă organismul e bolnav, cel mai mult are de suferit creierul, direct sau indirect. Într-o societate bolnavă, cel mai mult are de suferit cercetarea ştiinţifică. Dar în prezent lumea întreagă e bolnavă, este în criză. Se spune că dacă SUA strănută, Europa tuşeşte, iar celelalte ţări ale lumii – care cum le e norocul. Oare putem anticipa ce va fi cu cercetarea ştiinţifică la noi şi aiurea?
   Cercetarea devine din ce în ce mai scumpă. Consider că este o idee bună stabilirea unor contribuţii financiare ale firmelor private la cercetarea ştiinţifică. În prezent, aceasta este foarte mică, practic arată că firmele nu acordă suficientă importanţă domeniului; oare au alte criterii de dezvoltare şi de învingere a concurenţei? (Se spune că unele licitaţii ar fi câştigate de „scump şi prost“, nu de „bun şi ieftin“). Totuşi, mă gândesc la sintagma, lansată, pare-se, de francezi, referitoare la „imperialismul cultural şi ştiinţific“ şi la numeroasele declaraţii internaţionale privind libertatea informaţiei ştiinţifice (Berlin, Budapesta, Chicago ş.a.). Personal, cred că trebuie găsită o formulă europeană viabilă, pentru ca sistemul de documentare să funcţioneze, iar cercetătorii să nu mai fie împărţiţi pe categorii, în funcţie de ţară, aşa cum a fost până de curând; evident, noi, românii, şi vecinii noştri eram în ultima categorie, cu mâna de lucru (circumvoluţiunea) cea mai ieftină.
   Referitor la moştenirea şi identitatea naţională, susţin cu tărie continuarea lucrărilor de construcţie şi înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a României, ca parte a Europei unite. Spre ruşinea noastră, el este adăpostit, provizoriu, în Palatul Poştei, iar celelalte muzee de istorie sunt arhipline, nu pot să etaleze patrimoniul pe care îl au, ori nici măcar nu dispun de sedii adecvate. Numai în domeniul nostru, putem enumera istoria medicinii, a farmaciei, a medicinii militare, a medicinii legale, a medicinii veterinare etc., fiecare putând să aibă propriul muzeu deschis publicului sau, toate la un loc, un mare muzeu naţional al medicinii şi farmaciei. Instituţia unde am privilegiul de a lucra a casat şi va mai casa echipamente medicale vechi, de la microscoape la ambulanţe, şi, deşi multe muzee ar fi interesate să le preia, nu au spaţiu de expunere sau de depozitare, astfel că există riscul ca multe materiale de interes muzeal să ajungă la depozitul de fier vechi.
   Adrian Curaj, directorul general UEFISCDI, s-a referit la particularităţile legate de specializarea inteligentă, incluse în Strategia naţională CDI 2014–2020, cu referiri documentate privind integrarea Planului naţional de cercetare în programul european. Paul Şerban Agachi a prezentat structura proiectului ANELIS+ privind accesul la literatura ştiinţifică, pe care îl conduce.
   Domeniul cercetării ştiinţifice biomedicale este inclus, direct sau indirect, în aproape toate domeniile cercetării: medicină, farmacie, biologie, psihologie, ergonomie, alimentaţie, mediu, spaţiu, securitate şi apărare etc. şi şi-ar putea găsi loc oriunde în domeniile prioritare ale programului Orizont 2020, măcar ca un parteneriat în domeniul ştiinţelor medicale. Cadrul financiar multianual 2014–2020, aprobat de CE, prevede un buget total de 960 de miliarde de euro: • dezvoltare (inclusiv educaţie, competitivitate etc.) – 451 de miliarde de euro, din care pentru cercetare 70 de miliarde, deci 10 miliarde de euro anual • dezvoltare sustenabilă – 373 de miliarde de euro • securitate – 16 miliarde de euro • Europa globală – 58 de miliarde de euro • administraţie – 61,6 miliarde de euro.
   Investiţia în cercetare-dezvoltare este considerată ca parte a soluţiei de ieşire din criza economică. Aria de cercetare şi inovare a UE cuprinde trei domenii: răspunsul la criza economică prin investiţia în noi locuri de muncă şi dezvoltare; contribuţia la creşterea nivelului de trai, siguranţă şi mediu; întărirea poziţiei globale a UE în cercetare, inovare şi tehnologie.
   Programul Orizont 2020 prezintă patru elemente de noutate faţă de sistemul actual: • înlocuieşte trei programe separate: programul-cadru de cercetare (FP7), programul-cadru de competitivitate şi inovaţie (CIP) şi contribuţia UE la institutele europene de inovaţie şi tehnologie (EIT) • cuplează cercetarea şi inovaţia, în toate formele • este orientat pe nevoile societăţii europene: sănătate, energie nepoluantă, transporturi • acces simplificat, pentru toate companiile, universităţile, institutele din toate ţările UE. Cele trei priorităţi sunt excelenţa ştiinţifică, leadership-ul industrial şi nevoile sociale. Regulile de participare vor fi simplificate, dar unele sunt în contradicţie deocamdată cu legea română sau cu unele norme de aplicare.
   În ce ne priveşte, noi, cei care lucrăm în domeniul medical, aşteptăm cu un optimism bine temperat comunicatele Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică (ANCS), pentru a alege şi a ne conforma cerinţelor. Parteneriatele care se vor forma sunt, în primul rând, ferestre deschise spre cunoaştere. Şi, să nu uităm: prima condiţie ca să iei un examen este să te prezinţi.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.