Joachim Umlauf, directorul Institutului Goethe, și Roxana Trestioreanu, curatoarea expoziţiei, au plănuit iniţial o incursiune socio-culturală în fenomenul decadei telefoanelor inteligente numit „selfie”. Ceea ce putem vedea până la urmă (până la 25 septembrie a.c.) este, în fapt, mult mai mult. Este un demers cultural ce reunește artă vizuală (fotografie, desen, pictură, sculptură), sociologie, film documentar, eseu literar, muzică și instalaţii multimedia.

Autorii își realizează propriile portrete sau pe ale altora, dar într-o manieră profund diferită de ceea ce recunoaștem ca fiind „portretul clasic”. Sunt explorate, în același timp, contexte sociale sau istorice definitorii pentru anumite intervale de timp (perioada comunistă, recluziunea provocată de pandemie, modul în care dominaţia imaginii ne controlează existenţa în era imaginilor obţinute prin satelit, a instantaneelor foto și a înregistrărilor video aflate la îndemâna oricui).

Proiect vizual inedit

În mod foarte inspirat, au fost integrate acestui proiect și altele care nu au ajuns să fie concretizate la vremea lor, dar care își găsesc acum locul potrivit. Magda Cârneci, scriitoare, istoric și critic de artă, expune două autoportrete fotografice realizate de Aurora Király, care nu au mai fost expuse în cadrul expoziţiei din 2012 de la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), dedicată Mitului Naţional. Acestea au determinat-o să iniţieze ulterior, tot în contextul unei expoziţii ample a MNAR, un proiect vizual inedit, care este acum prezentat public în premieră. Având în fundal lucrări ale artistelor românce de la început de secol XX, au fost realizate portrete ale femeilor implicate în prezent în viaţa culturală românească. Acestea au avut libertatea să își aleagă lucrarea alături de care să „pozeze” tot Aurorei Király. Rezultatul este unul surprinzător, încărcat de semnificaţii. Constituie o punte peste timp în cultura noastră și este legat în special de rolul femeii în viaţă și în societate.

Imagini mai puţin obișnuite

Portrete mai puţin obișnuite avem ocazia să vedem și la Mu­zeul de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici”, în cadrul expoziţiei „Sub însemnul regalităţii: Fotografiile unei tinere principese”, deschisă până la 27 noiembrie 2022. Ideea a pornit de la recuperarea portretelor Reginei Maria, pe atunci principesă moștenitoare, pe care dr. Nicolae Minovici le expusese în capela vilei sale, în semn de respect și apreciere faţă de Casa Regală.

Îndepărtate și distruse în timpul comunismului, imaginile au fost identificate cu ajutorul unor fotografii din epocă ale capelei și redate acum publicului. Portretele realizate de Franz Mandy, fotograful Curţii Regale, înfăţișează o tânără prinţesă care deja a prins drag de ţara și poporul de adopţie, apărând alături de simbolurile sale: costumul tradiţional, macheta Mănăstirii Curtea de Argeș, elemente de arhitectură brâncovenească etc.

Dacă plimbările lui septembrie vă poartă pașii spre Băneasa, atât muzeul, cât și această expoziţie merită cu prisosinţă popasul.