Vara ne duce mereu cu gândul la vacanțe, la călătorii în locuri noi, cu povești interesante și istorii străvechi. Când însă nu reușim să pornim la drum, ori când deplasările estivale au devenit deja amintire, putem regăsi ceva din spiritul aventurii, dar mai ales din emoția unor incursiuni în trecut și a unor noi descoperiri trecând pragul muzeelor, care ne așteaptă într-o ambianță răcoroasă, spre a ne dezvălui prin fiecare expoziție povești captivante care să ne poarte, cu gândul, către alte vremi și alte tărâmuri. 

Avem acum un asemenea prilej de voiaj imaginar în timp și spațiu, la Muzeul Național de Artă al României (MNAR), care a reunit, în sălile de la parterul Galeriei Naționale, peste 100 de lucrări de excepție, selectate din patrimoniul a 16 instituții muzeale din diverse regiuni ale țării (Bacău, București, Câmpina, Craiova, Constanța, Drobeta Turnu-Severin, Iaşi, Oltenița, Ploiești, Piatra Neamț, Sibiu, Sinaia, Timișoara, Topalu, Tulcea, Râmnicu Vâlcea), precum și din colecțiile proprii. Demersul cultural, pus la cale de o echipă formată din Erwin Kessler, Emanuela Cernea, Mălina Conțu, a fost intitulat „Muzeul Muzeelor”, și este deschis pentru public până la 4 octombrie a.c.  

Trecând pragul expoziției, vizitatorii au o ocazie cu totul specială de a de întâlni, în același spațiu, cu piese reprezentative din diverse domenii artistice, de la artefacte arheologice, arte decorative, manuscrise istorice și carte veche cu anluminuri, până la grafică, pictură și sculptură. 

Arealul geografic merge din Europa Occidentală până în Extremul Orient, acoperind câteva milenii de istorie, zona de maximă reprezentare fiind, cum este firesc, arta românească sau descoperită pe teritoriul țării noastre. În plus, fiecare dintre noi își poate crea propriul parcurs, în funcție de interesele sale, de experiențele anterioare și de dispoziția de moment. 

Poate că cea mai mare provocare este să construim dialoguri și legături de sens între lucrările expuse în fiecare sală. Astfel, ceramica rituală sau decorativă a culturii Gumelnița pare a se continua în reprezentările totemice ale lui Ion Țuculescu, Cronica de la Nürnberg stă la povești cu Tetraevanghelia lui Grigore Uric și cu persana Carte a Regilor. Arta grafică ne dă dovada marii sale diversități, de la faimoasele gravuri ale lumii japoneze plăsmuite de Hokusai, la jucăușele linii florale ale lui Alfons Mucha, până la tematica sobră a lui Albrecht Dürer și a contemporanilor săi. 

Pictura ne duce de la primitivii italieni la artiștii flamanzi, alături de care vedem vechi icoane românești ori aparținând spațiului grecesc, dar și creații ale începutului de secol XX, semnate de Paul Cezanne ori Gustav Klimt. La rândul său, sculptura construiește un arc peste timp, care începe cu statuetele preistorice, se continuă cu antichitatea târzie reprezentată magistral de Șarpele Glykon, pentru a se încheia în modernitate, prin Rodin, Bourdelle, Camille Claudel și Henry Moore. 

Ajunși la finalul călătoriei prin „Muzeul Muzeelor”, dincolo de bucuria întâlnirii cu o serie de realizări deosebite ale spiritului uman, plecăm către casă și cu dorința de a aprofunda și a continua incursiunea,vizitând fiecare dintre muzeele românești care găzduiesc de obicei aceste capodopere.