Potrivit documentului depus la Parlament, noul Executiv își propune, în următorii patru ani, să adopte o nouă lege a Sănătății și să crească finanțarea sectorului până la 6% din PIB.

De asemenea, noul Guvern își propune să construiască 10 spitale, inclusiv maternități, să reabiliteze 135 de spitale și să realizeze 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național.

„Obiectivele noastre vizează situarea pacientului în centrul sistemului de sănătate și asigurarea accesului acestuia la servicii de sănătate la standarde europene. Astfel, Guvernul se angajează cu toată răspunderea să demareze și să finalizeze atât de necesara reformă a sistemului de sănătate, care să conducă la îmbunătățirea speranței de viață a românilor, la creșterea calității vieții și la îmbunătățirea accesului pacienților la un sistem public de sănătate, modern și eficient”, se arată în document.

Printre obiective se mai află asigurarea unui grad de absorbţie ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului în perioada 2021 - 2027 şi valorificarea acestei oportunităţi ca o sursă suplimentară de finanţare a sistemului de sănătate din România; introducerea de criterii de performanţă şi sisteme de monitorizare (inclusiv digitalizare) în vederea eficientizării managementului bugetului alocat Sănătăţii.

De asemenea, printre priorităţile Guvernului Cîţu se numără și dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate cu creșterea ponderii fondurilor private, care să cofinanțeze servicii medicale, crearea unui cadru legislativ şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate și inițierea unei dezbateri publice legate de oportunitatea introducerii concurenței în administrarea asigurării obligatorii de bază.

În programul de guvernare se mai arată că Executivul își propune şi deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate şi asiguratori pe modelul Pilonul 2 şi 3 de pensii; în acest context statul îşi va menţine rolul de reglementator, finanţator şi chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS.

„Pentru domeniul Sănătate, în Planul Național de Reziliență și Redresare sunt avute în vedere investiții în unitati sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente; investiții în infrastructura medicală oncologică: București, Cluj, Iași, Timișoara și secțiile de oncologie din municipiile reședință de județ; investiții în institutele de boli cardio-vasculare și secțiile cardio-vasculare din municipiile reședință de județ”, se mai arată în document.

Sunt prevăzute investiţii în Sănătate de cel puţin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operaţional Sănătate prin investiţii pentru construirea spitalelor regionale şi infrastructuri spitaliceşti noi cu impact teritorial major, creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung.

Realizarea unei infrastructuri medicale moderne prin:

• Finanţarea dezvoltării şi modernizarea infrastructurii sanitare precum și dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice, construirea unor spitale regionale (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și finalizarea obiectivelor de investiţii începute în anii precedenţi, cu respectarea termenelor pentru finanțarea acestora;
• Constituirea unui board consultativ cu reprezentanți/specialiști ai partidelor + asociații profesionale + universitari + specialiști independenți - inclusiv internaționali; protocol de suport cu instituțiile financiare internaționale (BEI, BERD, etc.); implementarea măsurilor strategice din cadrul politicii investiţiilor publice, care se subscriu domeniului sănătății, prin aplicarea
• Înființarea unei Agenții pentru Investitii în Infrastructura de Sănătate care sa asigure Ministerului Sanatatii si principalilor actori din sistemul de sanatate suport tehnic pentru pregatirea si implementarea proiectelor de investitii;
• Investiții prin programele de finanțare de dezvoltare locală;
• 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național, cu o valoare de 9,5 miliarde de Lei;
• 25 spitale județene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;
• 110 spitale municipale și orășenești, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare;
• 10 spitale, inclusiv maternități, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire.
• Continuarea derulării programului de consolidări și a altor lucrări de intervenții pentru clădirile unităţilor sanitare, estimările pentru perioada 2021-2024 fiind de 140.000.000 lei;
• Dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice. Estimările aferente acestui domeniu sunt de 1.250.933.000 lei pentru perioada 2021-2024;
• Extinderea pe o perioadă de 4 ani și obținerea unei finanțări adiționale de 150 milioane Euro pentru Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar - Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar, finanțat de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) astfel încât să permită finalizarea în 2024 a celor 3 centre de mari arși (Timișoara, Târgu Mureș, Grigore Alexandrescu) precum și a celorlalte obiective (13 centre de radioterapie, 8 laboratoare de patologie pentru screening-ul cancerului de col uterin, etc.);
• Derularea proiectului „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19” din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, în care au fost depuse 297 de cereri de finanțare de către spitalele publice pentru echipamente medicale, materiale sanitare și substanțe biocide. Astfel, acest program a devenit cel mai amplu program de dotare al spitalelor publice din România, cele 297 de proiecte depuse însumând o valoare estimată de 1,3 miliarde de euro.

Stimularea investițiilor în cercetare şi inovație în medicină prin:

• Deschiderea de apeluri pentru proiecte naționale de țară în domeniul cercetării;
• Crearea de programe dedicate cercetătorilor din România, în parteneriat internațional;
• Stimularea cercetării clinice, ca sursă alternativă de finanțare; Înființarea de centre de cercetari clinice pe lânga Spitalele Judetene.
• Optimizarea proiectelor de cercetare medicală la nivelul Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale din România.
• Simplificarea obținerii materialelor și echipamentelor necesare activității de cercetare. prin modificarea corespunzătoare a cadrului legislativ.
• Încurajarea întoarcerii în țară a cercetătorilor români ce activează în instituții din străinătate prin granturi de excelență.

Pe lângă o nouă lege a Sănătății, programul de guvernare prevede și punerea în dezbatere publică a unei noi legi a malpraxisului, care să reglementeze rolul unității sanitare ca și co-responsabil.

Galerie imagini (13)