Dreptul la grevă al medicilor a fost intens dezbătut zilele acestea. În spațiul public au apărut întrebări și chiar anumite tendințe de a contesta greva de avertisment organizată în 20 iulie, în spitale din țară.
Publicitatea realizată pe o pagină de internet sau pe rețelele sociale este supusă unor reguli prevăzute în Codul de Deontologie Medicală al CMR, pe care cadrele medicale trebuie să le cunoască și să le respecte.
În exercitarea activității lor, medicii răspund pentru situațiile în care comit greșeli. Sancțiunile ce pot fi acordate nu sunt dispuse la întâmplare, ci sunt prevăzute în mod expres de dispozițiile legale aflate în vigoare.
Deși întemeiată, orice suspendare a activității medicilor legiști îngreunează actul de justiție și are un impact negativ asupra cetățenilor care au nevoie de serviciile acestora.
Despre problema inteligenței artificiale și a răspunderii medicale se scrie tot mai mult în literatura de specialitate.
În cele ce urmează ne îndreptăm atenția asupra unui caz din Grecia, unde familia unei femei va primi despăgubiri după ce s-ar fi stabilit o legătură între decesul acesteia și administrarea unui vaccin împotriva COVID-19.
Senatul a adoptat recent un proiect de lege prin intermediul căruia gărzile medicale vor fi recunoscute ca vechime în muncă.
Medicii au nevoie de protecție sporită în desfășurarea activității lor. Sunt necesare dispoziții legislative clare, care să sancționeze aspru acele persoane care săvârșesc acte de violența fizică sau verbală împotriva lor.
În Noul Cod Deontologic secretul profesional și accesul la datele medicale a rămas o componentă importantă în cadrul desfășurării actului medical.
Camera Deputaților a votat un act legislativ care facilitează accesul pacienților la a doua opinie medicală.
Probleme de ordin conspiraționist caracterizează societatea zilelor noastre. Acest fenomen nu se limitează la România, ci și alte națiuni se confruntă cu teorii care alimentează sentimentul de neliniște.
Un subiect sensibil, intens dezbătut în ultima perioadă, este decesul fetiței de 2 ani din clinica stomatologică. Voi analiza această situație din perspectivă juridică, fără a încerca să găsesc vinovatul.
Legislația în vigoare nu permite ca un medic să efectueze gărzi consecutive. Deși după o gardă, potrivit legii, cadrul medical are dreptul la un repaus de 24 de ore, aplicabilitatea acestui articol nu este absolută.
Legislația privind dreptul pacientului la tratament și îngrijiri medicale conține anumite aspecte care necesită o atenție sporită.
Infecțiile nosocomiale sunt o problemă majoră a sistemului românesc de sănătate. Problemă care are consecințe și pe plan juridic.
Președintele României a promulgat legea care obligă spitalele să instaleze butoane de panică în saloanele pacienților și sisteme de supraveghere video în secțiile ATI și UPU. Miza adoptării acestei legi este uriașă.
Dacă un medic încalcă dreptul pacientului în ceea ce privește confidențialitatea diagnosticului medical, acesta poate fi tras la răspundere.
Din perspectivă juridică, există mai multe tipuri de răspundere a medicului pentru acțiunile sale profesionale. Le vom analiza succint, însă raportate la faptele de malpraxis.
Cât de utilă este medierea în cazurile de malpraxis? În interesul cui este folosirea ei, a pacientului sau a medicului? Ca avocat cu o bogată experiență în acest tip de spețe, vă spun că interesul este al ambelor părți.
Pacienții beneficiază de un număr semnificativ de drepturi pe care le regăsim stipulate în lege. Informarea acestora este o obligație a personalului medical.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe