Alegând să se exprime artistic în principal cu dalta și ciocanul, sculptoriţa Doina Lie (1929-2012) a reușit să își definească propriul stil și o manieră personală de exprimare a metaforei într-un spaţiu dominat de masculin și de necesitatea forţei fizice.

Cele două săli care sunt dedicate expoziţiei (deschisă până la 27 noiembrie a.c.), care marchează un deceniu de la trecerea sa în nefiinţă, reușesc să ne ofere portretul unei artiste complexe.

Aceasta s-a simţit la fel de confortabil realizând lucrări monumentale expuse în spaţiul public, dar și portrete ori sculpturi care prin comparaţie cu primele pot părea chiar miniaturale.

Graţie reproducerilor fotografice, putem vedea alăturate schiţele premergătoare în ghips ale portretelor lui Neagoe Basarab (de la Curtea de Argeș) ori Iuliu Maniu (de la Alba Iulia), precum și alte lucrări răspândite prin ţară sau prin lume.

Dincolo de portretul istoric, Doina Lie a dovedit o apropiere aparte faţă de tematica religioasă, realizând o serie de lucrări din care răzbate o vibraţie specială. Acestea reiau tema Fecioarei cu Pruncul.

Chipul și corpul feminin au reprezentat o altă temă de explorare artistică, și putem vedea diferitele soluţii alese de artistă în căutările sale către desăvârșire. De la rugozitatea travertinului până la sinuozitatea netedă realizată în bronz, marmură sau alabastru, lucrările selectate ne pun pe gânduri și ne tulbură, făcând să simţim că artista redevine prezentă între ele.

Exuberanţă pe pânză și în viaţă

Născută cu două decenii mai devreme decât Doina Lie, pictoriţa Pia Massaci (1908-1992) s-a întors acum în atenţia publică într-o expoziţie care, fără pretenţia de a fi exhaustivă, reușește să surprindă esenţa spiritului și a artei sale.

Deschisă până la 22 ianuarie 2023, sub genericul „Restituire. Un parcurs subiectiv”, expoziţia este continuarea firească, deși poate puţin surprinzătoare, a prezentării publice a două dintre lucrările Piei Massaci în cadrul expoziţiei „Seducţie și triumf în artă”, din septembrie 2020.

Ne sunt dezvăluite acum lucrări aflate în patrimoniul propriu, dar și fotografii și obiecte personale, într-un demers cultural ce reprezintă totodată comemorarea a trei decenii de la dispariţia artistei.

Elevă a maeștrilor Jean Al. Steriadi și Camil Ressu, Pia Massaci iubește culoarea și își găsește cu ușurinţă subiecte în apropiere, în cadre desprinse din viaţa de zi cu zi. Reușește, asemeni lui Pallady, să transforme banalul în artă prin intervenţia sa iscusită.

Flori, păpuși și cărţi, scene urbane sau peisaje se intercalează cu variatele autoportrete de care artista nu s-a ferit, având mereu curajul de a se privi în oglindă și de a-și imortaliza propriile trăiri și sentimente.

Citiți și: Când teatrul reușește să fie frumos