Colecția de artă aflată în patrimoniul municipalității capitalei este o realitate aproape centenară. Cu toate acestea, posibilitatea publicului iubitor de frumos de a se afla în preajma acestor capodopere, de a le vedea și explora în voie, este extrem de limitată și fragmentată. Motivul principal al acestei nedorite separări este legat de imposibilitatea expunerii lucrărilor de pictură, grafică și sculptură în condiții corespunzătoare, în acord cu exigențele actuale.

Dorind să readucă în atenția societății civile, dar și a publicului larg, dificultățile cu care se confruntă acest proiect, în special în legătură cu reabilitatea și reamenajarea, în conformitate cu standardele muzeale internaționale, a sediului atribuit încă din 2019 de Primăria Capitalei (Palatul Dacia România), Asociația Prietenii Pinacotecii Municipiului București (APPB) a organizat recent o întâlnire cu publicul și presa.

Un liant între specialiști și comunitate

Sub genericul „Un proiect care ne unește: Pinacoteca București”, au fost prezentate obiectivele asociației, care își propune să fie un liant între echipa de specialiști a Muzeului Municipiului București (MMB) și comunitate, în dorința comună de a oferi tuturor celor interesați oportunitatea de a vedea o importantă colecție de artă. 
Aceasta va explora atât devenirea orașului, dar și fenomenul artistic și colecționismul local, în condițiile în care o parte însemnată a patrimoniului Pinacotecii provine din colecții private oferite în timp municipalității.

Asociația, condusă inițial de Acad. Răzvan Theodorescu (1939-2023), a fost prezentată public într-o întâlnire de la finalul anului 2021. Membrilor fondatori li s-a alăturat ulterior, în calitate de președinte, un reputat economist, Stere Farmache, care a fost moderatorul recentului eveniment public, în cadrul căruia s-au subliniat posibilitățile de intervenție existente în prezent, legate de redeschiderea Pinacotecii. În acest context a fost lansată și invitația de a ne implica activ în susținerea și promovarea acestui important obiectiv cultural. 

Lucrările nu ar trebui să fie de durată

La începutul lunii august, după încheierea actualului sezon expozițional Art Safari, la Palatul Dacia România ar trebui începute lucrările de consolidare, reabilitare și reamenajare a clădirii, în conformitare cu planurile de expunere și cu destinația pe care specialiștii muzeului au atribuit-o fiecărui spațiu.

Prof. dr. arh. Tomnița Florescu, membru fondator APPB, a menționat faptul că lucrările de consolidare nu ar trebui să fie de durată, în condițiile în care clădirea de patrimoniu (construită în perioada 1882-1913 și înscrisă în Lista Monumentelor Istorice ca parte a „Ansamblului de Arhitectură Strada Lipscani”) a trecut prin asemenea lucrări în perioada 1970-1980. 

Pe de altă parte, amenajarea celor aproximativ de 8000 m2 de suprafață utilă, pentru a deveni un muzeu cu adevărat european, presupune o investiție estimată în urmă cu 5 ani la 20-25 milioane de lei, conform afirmațiilor lui Vasile Săvoiu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, de asemenea membru fondator al APPB. 

Deși suma este mare, acesta consideră că banii ar putea fi obținuți atât prin contribuția autorităților locale, cât și prin atragerea de fonduri europene, fiind vorba de o investiție justificată de faptul că strada Lipscani este cea mai frecventată zonă a orașului, din punct de vedere turistic.

Susținere importantă din partea specialiștilor

Susținerea pe care specialiștii în domeniul artelor o acordă acestui proiect a fost evidențiată prin prezența la eveniment a Mihaelei Varga, critic și istoric de artă, expert acreditat de Ministerul Culturii, și prin mesajul video transmis de dPavel Șușară, la rândul său critic și istoric de artă, președinte al Asociației Experţilor şi a Evaluatorilor de Artă din România. Li s-a alăturat Cosmin Năsui, vicepreședintele Societății Colecționarilor de Artă din România și reprezentant al Cubului România-UNESCO.

Intervențiile lor au subliniat, pe de o parte, valoarea intrinsecă a clădirii în care va funcționa Pinacoteca, iar pe de alta, importanța prezentării publice a două secole de activitate artistică bucureșteană. Totodată, Cosmin Năsui a evidențiat disponibilitatrea colecționarilor de a oferi diverse lucrări pentru viitoarele expoziții temporate ce vor fi organizate de Pinacotecă.

Despre patrimoniul Pinacotecii, care reunește peste 5000 de lucrări de artă, în special pictură și grafică românească, dar și sculptură, artă europeană și artă decorativă, și despre cum va fi organizat fiecare nivel al viitorului muzeu, au vorbit Ana Maria Măciucă-Pufu și Vlad Vieru, muzeografi în cadrul Pinacotecii București.  

Cum va fi organizat muzeul

Subsolul va reuni toate frescele restaurate ale Mănăstirii Văcărești, expoziția permanentă urmând să aibă la parter săli pentru arta din perioada comunistă și cea contemporană. La etajul 1 ar urma să fie prezentate lucrări din secolul al XVIII-lea până la începutul secolului al XX-lea (Art Nouveau), alături de zona dedicată graficii și fotografiei. 

Etajul al doilea va găzdui lucrările avangardei, precum și o bogată bibliotecă de specialitare. Revenind la parter, vor mai exista spații pentru conferințe, ateliere și expoziții termporare, precum și un magazin de suveniruri, așa cum au toate marile muzee ale lumii.

Însă cum activitatea Pinacotecii nu va fi absentă până când vom vedea noul sediu reamenajat, am aflat că viitorul sezon expozițional din sălile de la Palatul Suțu ne va aduce o expoziție despre realismul socialist și arta de propagandă, mai puțin explorate în ultima perioadă. 

În plus, cu această ocazie a fost anunțată și organizarea unui nou simpozion științific, intitulat „PINACOTECA-PAVILION LUCRATIV”, în perioada 16-17 octombrie 2025, la Casa Filipescu Cesianu, având ca temă „Convergențe: Artă, știință, societate”. 

Lucrările prezentate la acest simpozion vor fi ulterior publicate în primul număr al Revistei Pinacoteca-Pavilion, care vine astfel să se alăture celorlalte periodice științifice care susțin activitatea de cercetare promovată de MMB.