Gândită ca o continuare a conceptului de punere în valoare a patrimoniului Pinacotecii Municipiului București, prin abordări tematice variate, expoziţia de la Palatul Suţu își așteaptă vizitatorii până la 20 august 2023.

Parcursul de explorare a specificului naţional în artele vizuale, gândit de Elena Olariu, pornește de la două nume de referinţă: Theodor Aman, cu un peisaj rural invernal, și Nicolae Grigorescu, maestrul incontestabil al tablourilor cu subiecte din viaţa câmpenească.

Suntem purtaţi apoi, cu graţie și sensibilitate, printr-un secol de creaţie, timp în care istoria a adus mari schimbări atât în organizarea și viaţa de zi cu zi a ţării, cât și în modul de receptare și integrare a ţăranului în lucrările de artă.

Atmosfera rurală este redată prin peisaje specifice și scene de gen reprezentând momente din viaţa satului, muncile câmpului ori cele făcute în comunitate, surprinse în culori vii de Nicolae Vermont, Ștefan
Luchian, Gheorghe Petrașcu, Ștefan Popescu ori Octav Băncilă.

În același timp, portretele de ţărănci aduc în faţa privitorului un univers spiritual care, fără a fi construit pornind de la filosofii complicate, nu era lipsit de profunzime și substanţă.

Acest mod de a trăi în armonie cu credinţele ancestrale și cu cei din jur este ilustrat și în lucrarea „Botez”, de Arthur Verona. Tabloul reprezintă un edificator exemplu al felului în care experienţele unei familii deveneau, de fapt, ale întregului sat.

Picturi și piese autentice

Icoanele, ștergarele și vasele de ceramică sau din lemn din tablouri se oglindesc în cele câteva piese autentice aduse din colecţia Ligia și Pompiliu Macovei, pentru ca dialogul lor să îl facă pe vizitator să se simtă cuprins pe de-a întregul în acest spaţiu atemporal.

Alături de imaginile pictate au fost așezate și câteva lucrări de sculptură, realizate de Ion Jalea, Ion Vlasiu și Jana Gertler Zalman, care conferă materialitate și volum siluetelor feminine.

Cea de-a doua sală a expoziţiei este dominată în special de figura oamenilor de la ţară, de grijile și preocupările lor, de bucuriile și necazurile lor. În același timp, putem să observăm modul diferit de abordare a unor subiecte asemănătoare între artiști și artiste.

Se remarcă trecerea de la reprezentările idilice, idealizante, specifice pictorilor secolului XIX, la unele realiste, cu substrat social, în care durerea și suferinţa nu sunt ascunse, ci, dimpotrivă, devin protagoniste.
La final de drum, trebuie să semnalăm și prezenţa celor două tablouri ale lui Ion Ţuculescu, cel ce a slujit jurământul hipocratic și penelul deopotrivă.

Citiți și: Premieră bine-venită la TNB