Newsflash
Știri

Yolanda Crețescu, despre efectele pandemiei: „Și noi, psihologii, ne-am confruntat cu anxietate”

de Florentina Ionescu - oct. 14 2022
Yolanda Crețescu, despre efectele pandemiei: „Și noi, psihologii, ne-am confruntat cu anxietate”

Luni a avut loc o masă rotundă, atât în contextul Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, cât și în contextul aniversării a trei ani de la lansarea depreHUB, primul hub antidepresie din România.

Am stat de vorbă cu psihologul Yolanda Crețescu, inițiatoarea proiectului depreHUB, despre cele mai recente date obținute în cadrul liniilor telefonice puse la dispoziție de hubul antemenționat persoanelor care se luptă cu depresia și anxietatea. 

Prevenţie „la firul ierbii” în sănătatea mintală 

Un alt subiect extrem de important despre care am discutat a fost impactul pandemiei asupra populației generale, cât mai ales asupra psihologilor. 

Yolanda Cretescu_26

Cu siguranță, pandemia și-a pus amprenta asupra noastră, ca societate, la nivelul sănătății mintale, a explicat psihologul, „pentru că această frică de moarte și această schimbare în uzanța vieții cotidiene” ne-au afectat la nivel emoțional. Au apărut factori ce ne-au perturbat ritmul vieții, „coincidența timpului de familie cu timpul profesional, schimbarea nocturnului cu diurnul”.

„Pentru că am căzut în capcana asta în care să muncim când avem timp și nu invers, [au apărut] lipsa unei igiene de viață, multitudinea de sarcini în familie, chiar și multitudinea de sarcini în cuplu, în parteneriat”, a explicat inițiatoarea proiectului depreHUB, Yolanda Crețescu, pentru Viața Medicală.

Dinamica din cuplu a fost și ea perturbată de regimul de telemuncă impus, în unele familii, de pandemie: „Pentru că amândoi avem call-uri, cine dă de mâncare copilului? Cine stă în online? Cine printează fișa [copilului]? Cine îi schimbă canalul de interacțiune cu școala? Cine încarcă materialele în Google Classroom? Toate aceste lucruri au făcut ca perioada asta de doi ani de zile să fie foarte-foarte stresantă și creierul nostru să nu poată să mai găsească atât de necesara raportare între stres și relaxare, între somn și odihnă activă și activitate. Și răspunsul a fost, în primul rând, de natură fiziologică și somatică.” 

Studiu: 36% dintre cei cu vârste între 13 și 28 de ani au simptome de depresie 

Creierul nostru are nevoie să vadă oameni

În opinia psihologului citat, perioada de pandemie a lăsat foarte multe reziduuri în timpul de muncă, în calitatea muncii, în programul de muncă, în raportarea față de muncă, în programul de viață pe care îl avem, în raporturile sociale dintre noi, în raporturile de familie: „pentru că copiii noștri se așteaptă ca noi să fim acasă, noi am început să credem și să vrem să rămânem mai mult acasă, nu ne întoarcem la job”.

Totuși, afirmă psihoterapeutul adlerian nu putem să fim izolați în casă.

„Nu despre asta este normalitatea. Nu putem să ne luăm informații despre mediu doar uitându-ne la televizor sau într-un laptop, ci trebuie să vedem! Creierul nostru are nevoie să vadă oameni. Să-i vadă, să interacționeze, să pună mâna pe ei, să vorbească cu ei, nu într-un mediu virtual. Ne alienăm sigur emoțional, cognitiv, social.”

Pandemia a dărâmat barierele stigmei

DepreHUB oferă suport gratuit prin două linii telefonice, atât adolescenților, cât și populației adulte. Iar în pandemie s-a observat că oamenii au apelat mai des la aceste servicii, la helpline-urile telefonice, pentru a putea lupta cu depresia și anxietatea.

- depreHUB Teens oferă servicii de consiliere și psihoterapie adresate tinerilor, inclusiv teenline-ul gratuit 0374.461.461.

- și cealaltă linie, helpline-ul anti-anxietate, gratuit, 24 de ore din 24, șapte zile din șapte: 0374.456.420

„Pandemia a făcut un mare bine. A destigmatizat serviciul psihologic, psihiatric, pentru că ne-am dat seama că și creierul nostru este un organ al corpului nostru și că, dacă apelezi la servicii psihologice, vei învăța să acționezi cu corpul tău și cu viața ta într-un mod mai sănătos. Din fericire pentru noi, numărul de apeluri a scăzut, ceea ce ne dorim să nu mai sune, dacă se poate. (râde)”, a declarat Yolanda Crețescu luni, încercând să explice cum arată o „radiografie” a sănătății emoționale naționale.

Și psihologii români, nu doar populația generală, s-au lovit de provocări scoase la suprafață de pandemia de COVID-19, mai ales la început, când omenirea încă nu știa toate caracteristicile virusului:

„În pandemie a fost un vârf de efort foarte mare pentru noi, pentru că și noi, psihologii, ne-am confruntat cu anxietate, cu burnout. Noi am muncit foarte mult, nu am fost din categoria celor care s-au plictisit de făcut curat, ordine, tranșat lucruri prin casă (zâmbește), fenomenul banana bread, ci am fost cei care am muncit foarte-foarte mult, fără să putem compensa cu o viață socială.”

Deschiderea corporațiilor către servicii de psihologie

Reprezentanții hubului antidepresie au anunțat luni repoziționarea serviciilor oferite clienților din zona corporate. Astfel, în portofoliul organizației se va regăsi un proiect, intitulat re.SET, care oferă pachete de servicii de consiliere și psihoterapie dedicate mediului de business, țintind companiile care înțeleg importanța bunăstării emoționale a angajaților.

Ținând cont de datele și statisticile hubului antidepresie, lucrurile par să se fi schimbat în ultimii doi ani, iar psihoterapeuta Yolanda Crețescu afirmă că astăzi ea vede o altă deschidere, mai ales o deschidere a corporațiilor către servicii integrate de psihologie.

„Aș atrage atenția că pe piață au apărut foarte multe componente globale de oferire a serviciilor psihologice. Însă atunci când contractăm un astfel de serviciu, să ne uităm în primul rând dacă are instrumente de prevenție, nu doar de intervenție. Nu ne putem transforma în companii, într-o națiune care se duce la psiholog sau la psihiatru, ci trebuie să învățăm să trăim sănătos. Este despre a învăța. Niciodată omenirea nu a fost supusă unei astfel de schimbări. Avem nevoie să ne dăm voie să învățăm de la specialiști. Pandemia a creat alte raporturi între oameni, a creat alte structuri de motivare, a creat alte nevoi și alte beneficii corporate, a creat alți tineri cu alte nevoi, cu alte sensibilități. Toate aceste lucruri fac ca viața noastră astăzi să aibă un grad de noutate pozitivă și negativă mult mai mare”, a conchis psihologul Yolanda Crețescu. 

La cabinetul de Psihiatrie din SCJUT, pacienții vin zilnic și cer ajutor specializat 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe