De la înălţimea biroului şi a dialogurilor de substanţă pe care le avem cu colegii imunologi europeni sau nord-americani, lucrurile privind vaccinarea anti-COVID au o anumită încărcătură teoretică şi de perspectivă. Din tranşee, adică din linia întâi, totul arată diferit.
În perioadele 8 februarie-20 martie şi 24 aprilie-10 iunie, am fost implicaţi direct în vaccinarea anti-COVID la două centre diferite din municipiul Cluj-Napoca şi la unul din Sălaj – mai întâi, în calitate de medici-coordonatori, apoi de medici observatori pentru colaboratorii la triaj şi/sau postvaccinare.
Pentru început, câteva cuvinte despre organizare: şansa a făcut ca între DSP și Primărie să existe tot timpul un dialog productiv, capabil să prevină eventuale disfuncţionalităţi de moment (personal, cred că astfel de întâmplări pot apărea din cauza lipsei de comunicare sau a unor orgolii ierarhice... irelevante).
Câteva realităţi: oamenii care vin la vaccinare aparţin tuturor straturilor sociale. Diferenţele apar doar în momentul în care trebuie să completeze chestionarul ori li se solicită răspuns la întrebări suplimenare (de pildă, 19% dintre femeile şi 34% dintre bărbaţii chestionaţi nu ştiu ce medicamente uzuale îşi autoadministrează pentru tensiune sau diabet) etc.
Dacă facem o analiză cu tentă sociologică a comportamentului subiecţilor, se poate vorbi despre diferenţe sesizabile şi în funcţie de tipul de vaccin utilizat. Cei cu Moderna sau Pfizer verbalizează mai uşor, se poate spune că sunt mai implicaţi şi se vede că utilizează frecvent un calculator şi ştiu cum să acceseze platforma RENV.
Aici se cuvine să amintim şi grija pe care unii „patroni” o au faţă de angajaţii lor – astfel, după modelul liderului, angajaţii s-au prezentat compact la centrul de vaccinare. Alt exemplu ar fi cel al reprezentanţilor Bisericii Reformate dintr-o localitate aflată la 25 km de oraş, care şi-au adus enoriaşii doritori să se vaccineze cu autobuze special destinate acestui scop şi au realizat vaccinarea colectivităţii lor în 2-3 zile. Prin urmare, Biserica poate fi și de partea bună a baricadei, cu condiţia ca sfaturile să-i fie ascultate şi urmate. Depinde mult de puterea de convingere a „păzitorului turmei” şi a felului în care acesta prezintă realitatea sanitară.
Câteva dintre rezultatele obţinute sunt prezentate în următoarele două tabele.
Au fost investigaţi 22.931 de subiecţi proveniţi din două unităţi de vaccinare din Cluj (coordonatori: dr. V. Cristea, dr. Cristina Kiss, dr. I. Zegreanu) şi Sălaj (dr. O. Farc) la care s-au adăugat informaţii de la Clinica de Boli Infecţioase Cluj (dr. Raluca-Elena Tripon) şi Sibiu – Spitalul Clinic Judeţean de Copii Sibiu (dr. Elena Tâlvan). Mai bine de 30% dintre cei chestionaţi nu au declarat afecţiuni preexistente şi episoade alergice.
Sub rezerva unor studii viitoare care să cuprindă grupe populaţionale mult mai mari, prezentăm în tabelul 2 rezultatele obţinute după o minimă prelucare privind incidenţa diferită a unor afecţiuni preexistente la femei sau/şi la bărbaţi – cu alte cuvinte, patologia mai des întâlnită la persoanele peste 18 ani care au venit la vaccinare.
De adăugat că 31% dintre tinerele femei utilizau anticoncepţionale orale de mai mult de două luni.
Nu discutăm pe larg despre rezultatele care se pot desprinde prin simpla lecturare a tabelului de mai sus. În articole viitoare vom dezvolta câteva idei care să cuprindă şi partea de RAPI (reacţii adverse indezirabile la vaccin) care au apărut, şi mai ales felul în care am încercat să le prevenim.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe