La 4 martie 2017, în cadrul conferinței desfășurate în Cape Town, Societatea Internațională de HPV a lansat proiectul HPV Awareness Day (Ziua Conștientizării HPV). Prin intermediul acestei zile, propunea educarea populației cu privire la riscurile asociate contractării acestui virus și la modalitățile de prevenire (1).

Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV), responsabil pentru majoritatea cazurilor de cancer de col uterin, este cea mai sigură și eficace soluție pentru reducerea numărului acestor cazuri de cancer, alături de screening și de tratarea cazurilor incipiente depistate. 

La nivel european, incidența și mortalitatea prin cancer cervical (CCU) au scăzut foarte mult. Un raport emis în martie 2023 de Centrul de Informare HPV (ICO/IARC Information Centre on HPV and Cancer) arată că în țara noastră, cancerul cervical este al treilea cel mai frecvent tip de cancer la femei și al doilea cel mai frecvent pentru grupa de vârstă 15-44 ani (2). 

România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidență și mortalitate prin CCU la nivel european. Conform datelor Sistemului European de Informații cu Privire la Cancer (ECIS) al Centrului Comun de Cercetare, în 2022, România continua să înregistreze cea mai mare incidență (32,6 la 100.000 de femei, de cinci ori mai mult decât Finlanda) și cea mai mare mortalitate prin CCU în Uniunea Europeană (16,8 la 100.000 de femei, de opt ori mai mult decât Finlanda) (3). 

De 17 ani, încercări

Acoperirea vaccinală împotriva HPV este mică în România, în pofida eforturilor depuse de Guvern în acest sens. Vaccinarea împotriva HPV a fost inclusă în programul național de vaccinare în 2008, oferită gratuit fetelor cu vârsta cuprinsă între 9 și 10 ani la nivel național, program ce s-a confruntat cu o mare reticență.

 În 2009, programul a fost relansat cu ajutorul unei campanii de comunicare, pentru grupa de vârstă 11-12 ani, dar rezultatele au fost foarte modeste. Programul a fost oprit aproape 10 ani și reluat în 2019, adresat fetelor de 11-14 ani și, ulterior, 11-18 ani, gratuit, în cabinetele medicilor de familie, pe baza unei cereri prealabile din partea părinților.

În prezent, prin Ordinul MS nr. 3120 din 12 septembrie 2023 (31) și Ordinul 5135 din 2024-10-11/1766 din 15 octombrie 2024, publicat în Monitorul Oficial PI 1054/2024-10-21, vaccinarea este oferită gratuit pentru fetele și băieții cu vârsta ≥11 ani și <19 ani și compensat în proporție de 50% pentru femeile cu vârsta ≥19 ani și ≤45 de ani.

Conform datelor provenite din raportările naționale din 2023 agregate în analiza Organizației Mondiale a Sănătății, rata de acoperire vaccinală anti-HPV cu prima doză din cadrului Programului de Imunizare din România este de numai 6%, mult sub media europeană, de 62% (4).

Fluidizarea accesului la vaccin

În perioada 2019 – decembrie 2023, accesul la vaccinul HPV în regim gratuit presupunea un drum destul de lung: dozele erau accesate pe baza cererilor completate de aparținători, la medicul de familie.

 Acestea erau depuse ulterior la Direcțiile de Sănătate Publică de către medic, iar accesul efectiv la dozele de vaccin depindea de stocul național și local. Stocurile de vaccin HPV la nivelul DSP-urilor erau diferite de la un județ la altul, iar de la momentul depunerii cererii până la momentul vaccinării se scurgeau perioade lungi de timp – și nu de puține ori am avut părinți care s-au răzgândit.

În 2025, în România, accesul la vaccinul HPV nu mai are o problemă de aprovizionare. Medicii de familie s-au adaptat din mers, destul de rapid, s-au informat, și-au însușit noua modalitate de prescriere în regim compensat a vaccinului. La fel și farmaciile – majoritatea celor arondate medicilor prescriptori s-au aprovizionat corespunzător cu dozele necesare. Acum, pacientul poate fi vaccinat în aceeași zi în care primește rețeta.

Femeile decid acum pentru ele

Un alt aspect pozitiv îl reprezintă extinderea grupelor care beneficiază de compensare. O mare parte dintre femeile adulte care solicită acum vaccinarea anti-HPV sunt fetele care nu au primit vaccinul în cadrul campaniei din 2009, iar acum, când pot decide singure, aleg să o facă. Iar accesul la vaccin cu costuri înjumătățite a facilitat creșterea ratei de vaccinare în rândul lor – astfel, în cabinetul propriu, numărul femeilor vaccinate în ultimele 12 luni împotriva HPV a crescut de opt ori față de anul anterior introducerii compensării de 50%.

Oferirea vaccinului gratuit pentru băieți este unul dintre instrumentele folosite pentru ca populația să conștientizeze importanța vaccinării lor. La fel, implicarea unor vedete, cum este actorul Michael Douglas, care vorbesc în social-media despre importanța prevenirii infecției HPV. Utilizând aceste exemplificări am reușit să vaccinez de șapte ori mai mulți băieți în perioada de la includerea lor în categoria de grupe la risc, față de numărul din anul anterior.

90-70-90

OMS a declarat luna ianuarie ca fiind luna conștientizării cancerului cervical. La 11 ianuarie 2020 s-a lansat Strategia de Eliminare a Cancerului Cervical, prin care se propunea eliminarea sa de pe lista problemelor de sănătate publică până în anul 2120. 

Pentru atingerea acestui obiectiv, până în anul 2030, țările membre cu nivel socio-economic scăzut și mediu trebuie să urmeze „planul 90-70-90”: 90% dintre fetele de până în 15 ani trebuie să fie vaccinate, 70% dintre femeile cu vârsta între 30 și 45 de ani trebuie să beneficieze de screeningul pentru CCU, 90% dintre femeile cu afecțiuni precanceroase trebuie să fie tratate, iar 90% dintre cazurile de cancer invaziv să fie gestionate. 

Rezultate la nivel global

Țările dezvoltate care au implementat de peste 10 ani vaccinarea anti-HPV au început deja să culeagă roadele. În Australia, datorită strategiilor excelente de imunizare, studiile preconizează eradicarea CCU în aproximativ 15 ani. În 2019, Uzbekistanul, cu ajutorul OMS și UNICEF, a demarat o campanie de vaccinare a fetelor de 12-14 ani, cu o acoperire vaccinală de 94% la finele anului 2022.

 În Moldova, fetele cu vârsta peste 10 ani au fost vaccinate în proporție de 78% cu o doză și 62% cu două doze, între decembrie 2017 și mai 2018, din 2019 vaccinul devenind obligatoriu și a fost introdus în Calendarul de Imunizări. România are potențialul de a-și atinge la timp țintele de vaccinare anti-HPV din Planul Național de Combatere a Cancerului, respectiv 30% în 2025 și 40% în 2030, având cel mai larg cadru de accesibilitate pentru vaccinarea anti-HPV din Uniunea Europeană (5).

„Mesajele de sănătate trebuie adaptate (...), iar în privința vaccinării, trebuie să ne concentrăm pe construirea încrederii, nu doar să combatem curentele antivacciniste”, afirma dr. Carmen Ungurean, director secție boli netransmisibile, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

Medicii au datoria să deschidă discuția

Rarisim pacienții sunt cei care din proprie inițiativă solicită vaccinarea HPV. Noi, medicii, suntem cei care avem datoria să deschidem discuția și să le oferim această metodă de prevenție. Vom avea rezultate pozitive dacă acordăm atenție temerilor lor, ascultând cu răbdare și comunicând adaptat nevoilor lor, consecvent. 

De cele mai multe ori sunt de impact relatările despre cazuri reale, pe care le povestim fără să încălcăm confidențialitatea. Le vorbesc pacienților mei despre suferința fizică și psihică pe care o aduce acest tip de cancer, nu doar celui afectat, ci și familiei lui. Iar informațiile oferite despre profilul de siguranță vor fi întotdeauna reale și corecte.

De multe ori, un argument important în discuțiile cu părinții îl constituie exemplul personal, vaccinarea mea, dar și a băieților mei. Le-am pus în practică încă din 2018, când nici femeile, nici băieții nu beneficiau de gratuitate sau compensare.

 Vaccinarea mamei alături de fiica sau fiul ei face ca acest demers să fie mai ușor pentru copii. Este una dintre dovezile de dragoste și responsabilitate pe care le face un părinte atunci când își protejează copilul de un posibil cancer și, mai mult, se protejează pe sine pentru a-și putea îngriji familia.