Palatul Parlamentului a găzduit joi, 2 octombrie a.c., masa rotundă  „Promovarea inovației în sănătate și a parteneriatelor pentru științele vieții în România”, organizată de Hubul de Inovație în Sănătate. Discuțiile au adus în prim plan oportunitățile pentru România de a atrage fonduri și de a dezvolta sectorul științelor vieții, în contextul lansării Strategiei Europeane „Alege Europa pentru științele vieții” (2025–2030).

Strategia prevede măsuri pe întregul lanț valoric al științelor vieții pentru accelerarea inovației și facilitarea accesului pe piață, precum și consolidarea competitivității sectorului farmaceutic la nivel european. Peste 10 miliarde de euro din programele de finanțare ale Uniunii Europene sunt disponibile anual pentru implementarea acestei strategii în statele membre.

„Această Strategie are câteva repere pe care trebuie să ni le însușim. Unul este un plan de-a crește investițiile în domeniul cercetării clinice în Europa per ansamblu. Apoi vorbește despre o constituire a unei rețele de centre de excelență în ceea ce privește dezvoltarea de terapii avansate, un principiu despre promovarea necesității de abordare holistică a problemei [medicale] și deblocarea puterii pe care datele și IA ne-o pot da”, a declarat farm. dr. Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România.

Este nevoie de programe strategice

Prezent la discuții, Radu Rasinar, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, a evidențiat că poziționarea competitivă a României la nivel european în sfera științelor vieții necesită un Program strategic național pentru stimularea sectorului farmaceutic din România, cu sprijin guvernamental și realizat prin colaborarea factorilor de decizie și a industriei farmaceutice.

La rândul său, prof. dr Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a arătat că pentru ca România să devină atractivă în cercetare și în producția farmaceutică este nevoie de o regândire a politicii în domeniul fabricării de medicamente, de acordarea de stimulente companiilor farmaceutice, dar și de dezvoltarea unei strategii fiscale favorabile dezvoltării industriei farmaceutice.

„Aceste elemente [ne pot ajuta] să devenim și noi o parte a acestei competiții. Cred în aplicațiile comune la aceste proiecte, iar ele nu trebuie să vină doar din partea instituțiilor publice. Parteneriatele cu industria cred că sunt posibile și de dorit, astfel încât accesul la aceste fonduri să fie în folosul dezvoltării cercetării românești, dar și în folosul dezvoltării industriei farmaceutice. Doar printr-o astfel de viziune integrată putem transforma oportunitățile actuale în leadership regional și putem demonstra că România este pregătită să joace un rol activ în ecosistemul european și global al sănătății”, a punctat profesorul Rafila. 

Parteneriat pentru viitor

În cadrul mesei rotunde a fost semnat și „Memorandumul de colaborare pentru dezvoltarea unei viziuni a României în domeniul științelor vieții”. Prin îmbunătățirea cadrului pentru studiile clinice, prin creșterea predictibilității și coerenței proceselor de reglementare și prin consolidarea colaborării dintre sectorul public și cel privat, acest memorandum oferă o oportunitate reală de a transforma inovația în valoare durabilă, atât pentru pacienți, cât și pentru economia României, au arătat participanții la discuțiile de la Palatul Parlamentului.

„Un sector puternic al științelor vieții aduce beneficii mult dincolo de sistemul de sănătate, iar industria farmaceutică are potențialul de a deveni un pilon economic major în România, care să atragă inovația, să contribuie la scăderea deficitului bugetar în sectorul medicamentelor și să dezvolte un hub al investițiilor și locurilor de muncă înalt calificate în acest domeniu, contribuind la creșterea economică a țării”, a subliniat Radu Rășinar. 

„Credem că România este într-o poziție unică pentru a deveni un hub de cercetare și dezvoltare în domeniul științelor vieții, iar acest acord creează condițiile necesare pentru a accelera accesul la inovație, a construi parteneriate sustenabile și a aduce beneficii concrete pentru sănătate și economie pe termen lung”, a adăugat Frank Loeffler, președintele Asociației Local American Working Group.