De la aceste jocuri de cuvinte mi se trage și pasiunea pentru terminologie, cu etimologie și înţelesuri multiple sau pur și simplu eronate, pentru care unii colegi m-au considerat erudit, iar mulţi alţii doar pisălog. Așa că atunci când s-a pus problema înfiinţării unei Catedre de Terminologie medicală, aceasta mi-a fost atribuită mie, ca disciplină secundară.

Am constatat că terminologia medicală, inclusiv cea farmaceutică, este în evoluţie și nu întotdeauna în progres, adică spre mai bine, ci conform unor „mode” culturale ori politice. Apar și termeni noi, care îi dublează pe cei deja clasici, consacraţi.

Unii tind să îi înlocuiască pe cei vechi veniţi din franceză, italiană (de fapt din latină). Terminologia medicală clasică este o victimă sigură a generaţiei tinere de medici și paramedici, care își arată modernitatea lecturilor și a concepţiilor prin promovarea „romglezei”, oral și scris.

Aici apar două fenomene, oarecum îngrijorătoare. Unul este de preluare a unei terminologii străine, folosită de obicei în SUA. Aceasta se răspândeşte nu atât pentru că ar fi acceptată în limbajul știinţific, ci doar pentru că majoritatea publicaţiilor știinţifice, inclusiv cele din domeniul medico-farmaceutic, folosesc limba engleză și de preferinţă engleza americană.

Altul este că unele cuvinte, inclusiv termeni medicali, sunt traduse greșit, fie din cauza asemănării fonetice cu alte cuvinte care au alt înţeles, fie din cauză că engleza are o topică inversată și nici nu are atât de multe nuanţe lingvistice ca limbile latine, inclusiv româna.

Câteva exemple de erori

Exemple găsim multe și destul de frecvent dacă citim cărţi, articole, instrucţiuni sau dacă urmărim comunicări știinţifice. Fără a încerca să le sistematizez strict, aș putea să citez câteva, poate mai frecvent întâlnite, pentru „luare aminte”.

Referitor la un subiect la modă şi foarte mult dezbătut în lucrări ştiinţifice şi în presă, rezistenţa bacteriilor la antibiotice şi, în general, a microbilor la chimioterapice antimicrobiene, în engleză antimicrobial resistance (AMR), nu înseamnă rezistenţă antimicrobiană (adică imunitate, apărare antiinfecţioasă), ci dimpotrivă, rezistenţa microbului faţă de antimicrobiene, ceea ce semnifică exact opusul. Este clar că cei care folosesc termenul provenit din această traducere greşită nu au înţeles despre ce vorbesc, deci pun sub semnul întrebării toată lucrarea.

Deşi medicina ca artă a vindecării nu poate fi organizată pe proceduri standard, fiind unul din puţinele domenii care nu au codificare în standardizarea naţională şi internaţională, domeniile tehnice (medicamente, reactivi, dispozitive medicale, învăţământul medico-farmaceutic etc.) se încadrează la diferite categorii de standarde.

La adoptarea sistemului de standarde Standard Operation Procedure (SOP) care, din necesitate, a fost extins de la domeniul tehnicii militare la aproape toate domeniile ştiinţei şi tehnicii moderne, termenul a fost tradus în limba română ca Procedură de Operare Standard (POS), Procedură Operaţională Standard (POS), Procedură Standard de Operare (PSO) sau Procedură de Operare (PO).

Deşi pare acelaşi lucru, semnificaţia diferă în funcţie de ce se consideră că este standard: procedura, deci documentul birocratic, sau operaţia, deci algoritmul de lucru practic, ori operaţionalizarea, adică modul de realizare a lucrării. Este necesar să se standardizeze însăşi această denumire, dar nu pe criteriul celui mai puternic, ci al sensului real al expresiei.

Traduceri mot à mot și confuzii

Întâlnim adesea şi expresii sau cuvinte traduse din engleză mot à mot (sic!) sau diferit. În genetică, matricea din limbajul medical este matrix în limbajul biologilor. Biologii, încercând să prezinte boli sau diagnostice medicale, preiau şi termeni ca bolnavi naivi. Nu că nu ar exista aşa ceva, dar aici se face referire la bolnavii indemni, adică cei care nu mai avuseseră acea boală.

La traducere se confundă uneori dedicat cu devotat, cuvinte care în realitate au semnificaţii diferite. De multe ori percent se traduce procent (care înseamnă exact 1%). În context poate fi vorba de procentaj, adică de un număr oarecare de procente. Se mai confundă cifra (adică semnele de la 0 la 9) cu numărul, acesta putând fi format din mai multe cifre. Se greșește termenul de rată, care în română are o altă semnificaţie. Se confundă și location, tradus prin locaţie, care în limba română nu înseamnă loc, ci închiriere, și multe altele.

În unele instrucţiuni traduse din engleză, pronumele plural persoana a doua you (care este plural în realitate, dar din motive de politeţe se folosește chiar și faţă de servitori) se traduce la noi cu tu, deci singular persoana a doua, ceea ce înseamnă o jignire pe care românii nu o observă (sau doar se prefac).

O altă denumire greșită

Boala Lyme (Lyme disease) numită la noi şi maladia Lyme este un exemplu „didactic” de denumire greşită, dar care, prin utilizare frecventă, s-a extins în anumite cercuri medicale şi la public. În Europa era cunoscută de mult o boală multiformă care afecta oameni şi animale şi părea să fie transmisă de artropode hematofage.

În 1891, Sacharoff identifica o bacterie spiralată, mobilă, pe care o denumeşte Borrelia anserina, în onoarea bacteriologului francez Amédée Borrel. Au fost descoperite, ulterior, foarte multe specii pe toate continentele. Bacteria este o molicută (deci lipsită de perete bacterian), aşa că nu poate fi bacterie Gram-negativă, aşa cum o prezintă articolul din Wikipedia.

Acesta îi prezintă şi dimensiunile în microni, care fuseseră redenumiţi micrometri în Sistemul Internaţional de Unităţi (SI) încă din 1960. Dimensiunile se referă la lungime şi lăţime, deşi bacteria are forma unui cilindru spiralat, deci are diametru și nu lăţime. Spirala este mobilă şi neregulată, îşi schimbă forma, putând să devină chiar granulară.

Molicutele spiralate (Spirochete) au fost clasificate în Borrelii,
Treponeme (cu spire regulate mari) şi Leptospire (cu spirală fină), multe fiind patogene, cauzând boli diferite. Toate acestea sunt dificil de colorat şi de cultivat, deci diagnosticul microbiologic se face în principal imunologic.

Astfel, borelioza, boală cunoscută în Europa şi al cărui agent patogen poate fi identificat în laborator, nu pune probleme de diagnostic decât prin diversitatea simptomato­logiei. Tratamentul se face cu antibiotice uzuale.
La aproape 100 de ani de la descoperirea agentului etiologic al boreliozelor, în SUA, unde această boală încă nu era prezentă, se semnalează o epidemie ciudată în localitatea Lyme.

După anchetele de rigoare, Johnson identifică în 1984 Borrelia burgdorferi ca agent etiologic. Fiind nouă, a primit iniţial numele după zona geografică, boala Lyme. Notorietatea dată de presă a făcut să nu se adopte numele corect de borelioză. Americanii au păstrat numele şi chiar l-au impus prin literatura ştiinţifică medicală şi documentele Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Aşa că mulţi medici, şi de la noi, au adoptat noua denumire ca o notă de modernitate.

Mai nou, exprimarea politically correct cere să nu mai folosim termeni legaţi de specie sau de zonă geografică ori după numele bolnavului, deşi acestea oferă unele informaţii despre originea bolii. Dar borelioza Lyme a rezistat şi adevărului ştiinţific, şi corectitudinii politice.

Și enciclopediile greșesc

Uneori chiar enciclopediile mai greşesc, astfel că decadă, care etimologic înseamnă o perioadă de zece zile (din latină deca dies), apare şi cu sensul de deceniu (din latină deca anno), deci eroarea este de 365 de ori mai mică/mare. Dacă citim cu atenţie, putem găsi o mulţime de exemple, chiar şi în texte ştiinţifice. Aşa că este bine, chiar şi la textele pe care le redactăm noi sau le traducem, să recitim cu atenţie pentru autocorectură (și pentru autocenzură).

Limba română are un fond lexical bogat, aşa că de multe ori traducerea trebuie făcută în context, altfel boat poate fi la întâmplare barcă, şalupă, iaht, corabie, vapor sau altele; gun poate fi pistol, revolver, carabină, puşcă, tun sau altele ș.a.m.d. Iar dacă cineva devine paranoic, nu trebuie să ne sperie, deoarece în engleza americană înseamnă doar prudent.
Deci să fim prudenţi când folosim limbajul medical pentru a reda nu numai cuvântul, care uneori seamănă fonetic, ca în comediile lui Alecsandri cu Coana Chiriţa, ci şi sensul real.