Newsflash
Diverse

Terapii moderne în oncologie

de Dr. Monica-Emilia CHIRILĂ - dec. 12 2017
Terapii moderne în oncologie
     Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM) și Societatea Română de Radioterapie (SRR) au organizat împreună, în perioada 19–21 octombrie, la Cluj-Napoca, un congres dedicat oncologiei, a patra manifestare științifică în parteneriat și a 27-a reuniune a SRROM. Tema congresului, „Progrese în oncologie”, a fost reflectată de secțiunile dedicate noutăților apărute în diagnosticarea și tratarea celor mai frecvente tipuri de cancer.
     Un curs postuniversitar organizat sub egida UMF „Iuliu Hațieganu” și a Institutului Oncologic din Cluj-Napoca, coordonat de prof. dr. Tudor-Eliade Ciuleanu, a oferit informații de ultimă oră cu privire la tratamentele moleculare țintite și imunooncologie. Au fost și sesiuni pentru asistenți și tehnicieni, precum și pentru rezidenți. Sesiunile pentru rezidenți, devenite deja tradiție, sunt menite să încurajeze implicarea rezidenților în activitatea științifică, cele mai bune proiecte fiind premiate cu participarea la conferințe internaționale sau cu finanțarea achiziționării de publicații științifice.
     Congresul a beneficiat și de prezența unor invitați de peste hotare, care au împărtășit participanților din experiența lor profesională. Ferran Guedea (Spania), a subliniat aspecte referitoare la aplicațiile radioterapiei ablative stereotactice (SABR/SBRT), care are ca principiu aplicarea unei doze de radiație cu intensitate crescută pe o zonă restrânsă, în vederea limitării expunerii țesuturilor sănătoase din vecinătate. Tumorile pulmonare de dimensiuni mici, dar inoperabile, au reprezentat prima categorie care a beneficiat de acest tip de terapie, controlul local și supraviețuirea fiind similare cu cele constatate la pacienții operați. Alte tipuri de cancere (prostată, hepatic, glande suprarenale), tumori mai mari, precum și oligometastaze extracraniene și oligorecurențe în prezent sunt tratate folosind această tehnică, iar rezultatele sunt încurajatoare.
     Importanța pregătirii personalului medical tehnic a fost evidențiată de profesorul Julian Malicki (Polonia). Potrivit acestuia, durata mai mare a școlarizării și complexitatea sporită a curriculei de învățământ este justificată de progresul tehnologic continuu și de rolul important al factorului uman în asigurarea unui tratament eficient, în condiții de siguranță. Dacă deficitul în numărul sau performanța aparatelor de radioterapie se poate rezolva în timp scurt, printr-o finanțare adecvată, formarea persoanelor care să utilizeze această aparatură necesită timp, lucru subliniat și de conf. dr. Valentin Cernea, prorector al UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca. În acest centru universitar funcționează Colegiul de radiologie și imagistică medicală, singurul de acest tip din România, un masterat în radioterapie urmând a fi posibil în viitorul apropiat pentru absolvenții acestui colegiu.
     Date cu privire la o entitate patologică cu o frecvență în creștere și în zona noastră geografică, respectiv carcinomul de orofaringe asociat infecției HPV, au fost prezentate de dr. Primož Strojan (Slovenia). HPV reprezintă cea mai frecventă infecție transmisă pe cale sexuală, eforturile de prevenție având ca țintă inițială fetițele, pentru scăderea incidenței cancerului de col uterin, populația vizată fiind extinsă în momentul de față și spre alte categorii (băieți și bărbați), pentru prevenirea mai multor tipuri de cancer asociate acestei infecții.
     Manifestarea științifică de la Cluj-Napoca a prilejuit și prezentarea primelor etape ale unui proiect inedit, realizat printr-o colaborare între UMF „Iuliu Hațieganu” și Universitatea Politehnică București, constând în perfecționarea aplicării termografiei în domeniul medical. Principiul de bază al proiectului îl reprezintă identificarea zonelor cu metabolism accelerat, acelea care degajă o cantitate mai mare de căldură, ele fiind posibile zone tumorale. Dispozitivul ar putea fi integrat într-un sutien special conceput, pentru a detecta cancerul mamar.
     Un alt domeniu ancorat în viitor a constituit subiectul prezentării susținută de Mihai Radu, doctor în biofizică, directorul științific al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. Hadron terapia (terapia cu particule), dintre care cea mai cunoscută și utilizată este terapia cu protoni, are ca principal dezavantaj costul crescut, comparativ cu terapia convențională, care utilizează fotoni sau electroni. Avantajele acestui tip de terapie rezidă din concentrarea dozei de radiație în zona tumorală, minimizând efectul asupra țesuturilor înconjurătoare și reducând astfel efectele adverse acute sau tardive. Este indicată în special pentru cancere cu opțiuni reduse de tratament și pentru cei la care terapia cu raze X implică un risc inacceptabil (tumori ale ochilor, cerebrale, sau situate în apropierea trunchiului cerebral ori a măduvei spinării).
     De asemenea, terapia cu protoni poate fi folosită la pacienții care au primit în antecedente iradiere convențională, lucru care în general limitează o a doua terapie similară. O altă categorie de pacienți care beneficiază în mod special de această terapie este reprezentată de copii. Acest lucru se datorează faptului că celulele copiilor au o rată mai ridicată de diviziune, ceea ce le permite creșterea, dar le face mai vulnerabile la iradiere. Este deci important să se reducă zona de țesut normal expusă, pentru a scădea riscul tulburărilor de creștere, tulburărilor cognitive, tumorilor radioinduse, afectării cardiace și a altor efecte nedorite.
     La nivel mondial, în prezent există 54 de centre, din care 18 se află în SUA și 13 în Japonia. Aceste țări au deja o tradiție în domeniu, având în vedere că după premiera absolută din 1984 din Elveția, primul pacient tratat în SUA a fost în 1990, iar în Japonia în 1994. Pot fi menționate însă și unitățile mai recent deschise din Cehia (2012) și Polonia (2013). Unele centre sunt finanțate de sistemul public de sănătate, iar altele au apărut ca urmare a investițiilor private. În momentul de față, pacienții din România care au nevoie de acest tip de terapie trebuie să se deplaseze în alte țări. Este nevoie atât de fonduri, cât și de personal calificat pentru a demara un proiect similar și în țara noastră. Dialogul între părțile implicate reprezintă primul pas pentru oferirea acestei terapii și pacienților din România.
     Pe măsură ce se fac pași noi în cercetare și se obțin noi victorii terapeutice, se deschid și porți pentru viitoare cercetări. Pentru a asigura un tratament personalizat, trebuie identificate cât mai exact caracteristicile tumorii tratate atât din punct de vedere histologic, imunologic, cât și genetic. Este necesară, de asemenea, efectuarea de studii care să preconizeze și, respectiv, să evalueze răspunsul la terapie pentru standardizarea îngrijirilor din punctul de vedere al costului și al eficienței.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe