Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  SPECIALITĂȚI

Planificarea forței de muncă în sănătate în România și Republica Moldova

Viața Medicală
Dr. Marius I. UNGUREANU vineri, 11 martie 2016
     Sistemele de sănătate din Republica Moldova și România împărtășesc multe caracteristici comune, dar sunt caracterizate și de unele diferențe semnificative. Modul în care cele două țări realizează managementul personalului medical nu face excepție de la această constatare. Vorbind de similitudini, ambele țări au probleme serioase cu retenția personalului medical, distribuția echitabilă a acestuia, în contextul unui val semnificativ de emigrație1–3. Cu toate acestea, modurile în care România și Republica Moldova colectează și analizează datele privitoare la personalul medical din sistem sunt diferite, ceea ce se reflectă, în cele din urmă, în cantitatea și, mai ales, calitatea datelor colectate. În Republica Moldova, grație unui proiect4 finanțat de Organizația mondială a sănătății, Centrul Național de Management în Sănătate colectează date despre personalul medical din sistem prin intermediul platformei SIERUSS5. În România, instituțiile care colectează și dețin date sunt numeroase (Ministerul Sănătății, asociațiile profesionale, Institutul Național de Statistică), iar diferențele între cifrele raportate sunt uneori amețitoare. Însă, dincolo de diferențele dintre sistemele de colectare a datelor în cele două țări, un lucru este comun: aceste date sunt mult subutilizate în scopul planificării nevoilor de resurse umane în sănătate. Întrebări precum: „De câți medici cardiologi/medici de familie (sau orice altă specialitate) vom avea nevoie în următorii cinci ani?”, „Câți absolvenți de studii medicale trebuie să avem pentru a acoperi actualele deficite (geografice, de categorii de personal sau de specialități)?“ nu-și găsesc aproape deloc răspunsul în datele pe care instituțiile responsabile le culeg momentan.
     Pornind de la situația curentă, studiul comun de fezabilitate România – Republica Moldova și-a propus să analizeze fezabilitatea planificării forței de muncă în sănătate în cele două țări. Specific, studiul s-a concentrat pe a afla mai multe informații despre stadiul în care se află România și Republica Moldova în raport cu cele patru etape inițiale (și esențiale) ale procesului de planificare: cunoașterea inventarului actual al personalului medical; evaluarea situației curente a personalului medical; implicarea principalelor părți interesate; realizarea de prognoze despre nevoia de forța de muncă în sănătate. La întâlnirea finală a studiului, desfășurată la Institutul Național de Sănătate Publică, la 8 februarie, reprezentanți din Republica Moldova și România, împreună cu parteneri ai acțiunii comune pentru planificarea și prognoza forței de muncă în sănătate (ministerul sănătății din Belgia, ministerul sănătății din Italia, Universitatea „Babeș-Bolyai“ din România) au discutat principalele recomandări rezultate în urma desfășurării studiului. Primul aspect asupra căruia au convenit participanții la întâlnire a fost necesitatea unei mai bune colaborări între cele două țări pe tema forței de muncă în sănătate. O asemenea colaborare ar trebui inițiată printr-un memorandum de înțelegere, care ar putea deschide căi de comunicare la diferite niveluri. În primul rând, s-ar deschide calea dialogului privind lecțiile învățate de fiecare țară în procesul de colectare și analiză a datelor. În al doilea rând, ar exista un cadru care să organizeze mobilitatea personalului medical dinspre Republica Moldova spre România. Momentan știm prea puține lucruri despre acest fenomen. Știm că sunt spitale în care 10–15% din personal provine din Republica Moldova, știm că există dificultăți în echivalarea studiilor, știm motivele care determină personalul medical să emigreze, la fel cum știm că există un grad înalt de satisfacție atât din partea spitalelor în care lucrează personalul medical, cât și din partea personalului medical din Republica Moldova1. Un asemenea memorandum ar fi în mod special util în condițiile în care România face demersuri de a ușura accesul personalului medical din Republica Moldova în sistemul nostru sanitar. Ultimul lucru pe care ni l-am dori este ca România să se transforme în ceea ce în momentul de față reprezintă statele vestice ale Uniunii Europene care atrag personal medical din România, ducând la deficite majore în țara noastră. Pentru a preveni asemenea situații, este util un dialog, la fel cum este un util un proces de planificare în cele două țări. În cele din urmă, procesul de planificare ne ajută astăzi să preîntâmpinăm problemele care pot apărea mâine. Da, procesul de planificare este complex, necesită numeroase pre-condiții și o implicare serioasă a tuturor părților implicate, însă experiențele dobândite în acțiunea comună arată că efortul merită. Iar studiul de fezabilitate vrea să arate tocmai că procesul de planificare este fezabil și în România, și aduce beneficii la nivel național și local în România și Republica Moldova, deopotrivă.

 

 

 

Acțiunea comună pentru planificarea și prognoza forței de muncă în sănătate (2013–2016) a primit finanțare din programul pentru sănătate al Uniunii Europene. Obiectivul general al acestei acțiuni este o platformă pentru colaborare și schimb între statele membre pentru a pregăti viitorul forței de muncă în sănătate. Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca este un partener asociat al acțiunii comune, reprezentând România. Mai multe informații despre acțiunea comună puteți găsi la adresa www.healthworkforce.eu.

 

1Health workers originating from the Republic of Moldova who live and work in Romania. World Health Organization, Regional Office for Europe, 2014
2Destinații prioritare pentru recunoașterea diplomelor medicale eliberate de instituțiile de învățământ medical din Republica Moldova. Centrul Național de Management în Sănătate, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova 2013.
3Galan A et al. Emergent challenge of health professional emigration: Romania’s accession to the EU. In: Wismar M et al, editors. Health professional mobility and health systems: evidence from 17 European countries. Observatory Studies Series 23. Copenhagen: WHO, 2011, 449-78
4 http://www.hrhobs.ms.md/en/home
5http://sieruss.ms.md/

Etichete: Sănătate publică și management

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC