România deţine primul loc în Uniunea Europeană (UE) la numărul de decese cauzate de accidente rutiere – 96 la un milion de locuitori în 2019, faţă de media de 51 în cele 27 de ţări UE. În 2018, peste 8.000 de oameni au fost răniţi grav în România, iar alţi 1.800 au murit în accidente rutiere.

Potrivit Brigăzii Rutiere Bucureşti, „aproximativ 50% dintre cei răniţi sau decedaţi în accidente nu poartă centura de siguranţă”.

Siguranţa rutieră a fost un element esenţial al recentelor iniţiative ale politicii de mobilitate a Uniunii Europene, printre care Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă, propunerea Comisiei pentru o revizuire a Regulamentului TEN-T (care stabilește orientări pentru dezvoltarea unei reţele transeuropene de transport), și Cadrul pentru mobilitate urbană.

UE se află în faţa celui de-al doilea deceniu de acţiune pentru siguranţa rutieră, proclamat de ONU pentru anii 2021-2030.

Din 28 septembrie a.c., conform OG nr. 21/2014, șoferii vor fi obligaţi să-și anunţe toţi pasagerii cu privire la obligaţia legală de a purta centura de siguranţă în timpul circulaţiei pe drumurile publice, pe toate locurile dotate din fabricare cu centuri de siguranţă.

Traumatisme toracice și abdominale

Sindromul centurii de siguranţă este caracterizat prin apariţia de traumatisme toracice sau abdominale ca urmare a contactului violent cu centura de siguranţă (cu trei puncte de prindere), fixată strâns, în accidentele autovehiculelor rutiere, la viteză mare.

Leziunile sânilor raportate la femei, provocate de centurile de siguranţă cu trei puncte și diagonal, au variat de la avulsii ușoare – acestea recuperându-se complet – până la leziuni moderate asociate cu hematom intramamar și necroză adipoasă. S-au înregistrat chiar leziuni grave cu separarea completă a sânului de peretele toracic, care necesită mastectomie de urgenţă. Uneori este lezat canalul galactofor, cu afectarea în viitor a alăptării. În cazuri rare, pot apărea leziuni ale implanturilor mamare.

La bărbaţi, leziunile toracice legate de centura de siguranţă au fost subraportate în literatură, primul caz publicat datând din 2008, descriind o ruptură majoră a mușchiului pectoral stâng.

Am evaluat două cazuri din punctul de vedere al expertizei medicale, pentru obţinerea de despăgubiri de la firma de asigurări (pe baza asigurării tip RCA a șoferului care a provocat accidentul rutier).

Prezentare de caz

O pacientă în vârstă de 69 de ani a suferit un accident rutier, în calitate de conducător auto. A fost consultată de urgenţă la Spitalul Universitar de Urgenţă București, la UPU. A fost evaluată la expertiza medicală de două ori.

Acuze subiective la o săptămână de la accident: dureri la nivelul toracelui (Scala VAS 8) și a zonei cervicale (Scala VAS 5), la efort mic în ortostatism sau la așezat pe scaun; dureri mamare, mai accentuate la sânul drept; dureri la nivelul genunchilor la efort de mers. Pacienta declară ameţeli la ridicarea din pat, insomnii: „Nu mă pot spăla și îmbrăca singură”.

Examen obiectiv la o săptămână de la accident: echimoză sân stâng medial 3/5 cm cu împăstare subiacentă, echimoză 15/6 cm sân drept medial și subareolar, cu nodul mare 13/4 cm dureros, împăstat, neregulat, echimoze ambii genunchi, echimoză stângă cervicală și submaxilară stângă 12/6 cm, dureri și contractură cervicală bilaterală, echimoză 10/10 cm la locul de fractură costală dreapta; impotenţă funcţională a membrului superior drept ca urmare a durerilor cervicale și toracice – pacienta efectuează mișcări limitate, din cot. Se palpează și noduli lipomatoși subcutanaţi abdominali în epigastru, pe traiectul centurii.

Acuze subiective după două luni: Declară că soţul a stat două luni acasă cu ea, pentru că ea nu putea să se spele, să se îmbrace. S-au diminuat durerile costale și cervicale, mamare și de la nivelul genunchilor, dar prezintă în continuare ameţeli și a avut și două căderi, pentru care a făcut examen neurologic și RMN cu substanţă de contrast, cerebral și cervical.

Examen neurologic: Diagnostice: Episoade de pierdere a stării de conștienţă. Traumatism rutier cu fracturi de arcuri costale (laterale) C6, C7 drepte. HTA grad 2, insomnie de inducţie importantă de la eveniment.[…] Examenul neurologic relevă diplopie la privirea laterală stânga, […] mers cu rare dezechilibrări […].

RMN cerebral – „În centrul semioval drept, imediat lateral de corpul nucleului caudat [...], aspectul RM pledează pentru un focar ischemic subacut”.

Examen obiectiv la două luni de la accident: Ușoară limitare a mișcărilor în articulaţia umărului drept. Contractură cervicală musculară bilaterală la nivelul trapezului. Se palpează nodul sân drept 4/2 cm. Ameţeli la privirea în lateral, la aplecare, mișcări bruște ale capului.

Diagnostic: Sechele după politraumatism prin accident rutier. Traumatism cervical minor. Sechele fracturi costale C6 și C7, arcuri laterale drepte. Sindrom de centură de siguranţă (hematoame și leziuni de ţesut adipos) la nivelul sânului drept, cu persistenţa unui nodul (în observaţie). Sindrom algic vertebral secundar politraumatismului (cervicalgie). Focar ischemic cerebral subacut în observaţie, cu manifestări neurologice multiple (posibil contuzie cerebrală). Diplopie.

Pacienta necesită în continuare investigaţii: examen psihologic cu eventuală psihoterapie; examen neurologic repetat; examen RMN cerebral cu substanţă de contrast la șase luni pentru evaluarea focarului ischemic; ecografii mamare lunare încă trei luni, pentru supravegherea nodulului posttraumatic de la nivelul sânului drept.

Notă: persistă riscul de necroză de nodul mamar, pentru că nodulul nu s-a retras complet la două luni de la accident, cu posibilitatea unei viitoare mastectomii sectoriale.

Punctaj traumatologic – 12 puncte, conform Anexei la Ordinul Autorităţii de Supraveghere Financiară 1/22.08.2022 și a Ministerului Sănătăţii 2293/27.07.2022 (Ordinul 1/2293/2022).