Fie că ne referim la vizitarea unei galerii de artă, la contemplarea unui tablou sau a unei sculpturi, ori chiar la implicarea directă în actul creativ, interacțiunea cu frumosul are darul de a ne liniștiși de a ne limpezi gândurile, ne ajută să avem o perspectivă nouă asupra provocărilor cu care ne confruntăm și în final are capacitatea de a ne reda echilibrul interior. 

În acest context, existența unor spații privilegiate dedicate artei, care să beneficieze de amenajări moderne și în care să putem evada spre interiorul nostru atunci când avem nevoie reprezintă o necesitate absolută pentru societatea contemporană, în special în cazul marilor aglomerări urbane, așa cum este și cazul Bucureștiului.

Această nevoie a fost recunoscută în societatea românească încă din perioada interbelică, atunci când au fost puse bazele unui proiect cultural de anvergură, care a întâmpinat din păcate nenumărate obstacole și care astăzi are nevoie de sprijinul fiecăruia dintre noi pentru a continua să existe, și mai ales pentru a putea să funcționeze la standardele secolului XXI. 

Proiectul la care ne referim este Pinacoteca Municipiului București, parte integrantă a MMB, care la nivel formal există ca entitate separată, dar care mai are o serie de pași importanți de parcurs până să își poată primi publicul în spațiul propriu (Palatul Dacia România, deja gazdă a două ediții ale Art Safari, dar unde este nevoie de investiții importante pentru a fi amenajat corespunzător pentru o expunere permanentă), care să îi pună cu adevărat în valoare patrimoniul artistic deosebit.

Pentru a veni în sprijinul proiectului Pinacotecii într-un mod mai activ și mai vizibil, și urmând modelul consacrat care există pe lângă marile muzee din întreaga lume, și la noi de asemenea, recent a fost lansată public Asociația „Prietenii Pinacotecii București“.

Avându-l ca președinte pe Acad. Răzvan Theodorescu, Vicepreședinte al Academiei Române, Președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual, asociația a fost fondată de prof. univ. dr. arh. Tomnița Florescu, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu; Vasile Săvoiu, consilier de strategie în cadrul BNR; Dan Pîrvulescu, director adjunct Istorie-Patrimoniu – MMB și av. Emanuel Cambosie, și așteaptă de acum încolo și alți iubitori de frumos și de istorie, iubitori ai Bucureștiului, să i se alăture, ca membri activi sau ca susținători. 

Este un fapt cunoscut și dovedit că inițiativa membrilor societății civile, reuniți în astfel de organizații cu scop cultural, reușește să ducă la îndeplinire proiecte de anvergură, antrenând sprijinul comunității atât prin activități de voluntariat, cât și prin strângeri de fonduri. 

Punctul cel mai delicat, în acest moment, este legat de inițierea lucrărilor de restaurare și reamenajare ale Palatului Dacia România, clădire de patrimoniu pe care Primăria Capitalei are obligația legală de a o întreține. 

Echipa secției de artă a MMB, condusă de dna Elena Olariu, a pus deja la punct proiectul de amenajare interioară a viitorului muzeu, care să valorifice cele mai mult de 6000 de obiecte de artă aflate în patrimoniul Pinacotecii: peste 2500 de picturi, 400 sculpturi, 2400 de lucrări de grafică, alături de o importantă bibliotecă de artă și arhiva documentară, care include și arhiva fostului Muzeu Simu.

Parterul va fi organizat ca Galerie de artă contemporană, Pinacoteca istorică urmând să fie găzduită la nivelurile 1 și 2 ale clădirii. Deși formată predominant din lucrări de artă românească, expunerea permanentă va include și spații dedicate artei europene.

În plus, ca elemente de noutate, vor exista săli dedicate artei feminine din România, justificate mai ales în contextul succesului de care s-a bucurat expoziția „Seducție și triumf în artă. Femei-artist în România” în cadrul Art Safari 2021, și de asemenea spații care vor explora arta plastică în epoca comunistă, subiect adesea evitat de instituțiile de cultură, dar care prezintă interes pentru public, mai ales pentru cei care nu au trăit experiența unui astfel de regim, din țară sau din străinătate. 

Ținând cont și de amplasarea Palatului Dacia România în plin Centru Vechi, față în față cu sediul central al Băncii Naționale a României, zonă intens frecventată atât de bucureșteni, cât și de vizitatori veniți din provincie ori de pe alte meleaguri, devine cu atât mai importantă integrarea sa în cadrul unui circuit cultural și educațional care ar avea potențialul de a atrage permanent atât public nou, dar și de a-și constitui un grup de urmăritori constanți, care să participe la diferitele expoziții temporare sau activități specifice care se vor organiza în mod constant. 

Nu trebuie uitat faptul că Muzeul, ca instituție, înseamnă în primul rând educație, iar perioada (care presupune, evident, câțiva ani de lucrări) de amenajare poate fi sursă de inspirație pentru cei foarte tineri, legat inclusiv de alegerea viitoarei lor cariere. 

Merită să amintim în încheiere faptul că Pinacoteca București a fost încă de la crearea sa, în perioada interbelică, un proiect inițiat și susținut de municipalitate, primarul Dem I. Dobrescu fiind cel care, într-o perioadă de criză economică mondială, a găsit totuși resurse pentru acest demers cultural, convins fiind de valoarea și importanța sa fundamentală în viața comunității, elemente care își păstrează rolul și greutatea și în zilele noastre, în ciuda celor care preferă să întoarcă privirea înaltă direcție.