Abordarea terapeutică promptă, adecvată şi susţinută a pacienţilor cu traumatism cranio-cerebral grav reprezintă unul din cei mai importanţi factori în scăderea mortalităţii şi dizabilităţilor cauzate de această patologie. De asemenea, contribuie semnificativ la scăderea duratei de spitalizare şi a cheltuielilor aferente. Vă invităm să citiţi studiul „Managementul traumatismului cranio-cerebral sever în primele 24 de ore“, semnat de dr. Eva Gheorghiţă, dr. Luminiţa Neagoe, dr. Cristina Bucur şi prof. dr. A. V. Ciurea, de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ Bucureşti.
Continuând tradiţia unor manifestări ştiinţifice de înalt prestigiu, Asociaţia de Nefrologie şi Acces Vascular din România, Asociaţia pentru Studiul Bolilor Renale Ereditare din România, alături de Fundaţia „Academician Marin Voiculescu“ organizează cel de-al VI-lea Congres Naţional de Nefrologie, Dializă şi Transplant, ce se va desfăşura la Hotel Intercontinental Bucureşti, în perioada 9–10 aprilie 2010 (www.nephrovasc.ro/congress2010). Evenimentul va oferi specialiştilor oportunitatea de a-şi actualiza cunoştinţele în domeniul Nefrologiei şi de a face schimb de opinii şi de experienţă privind cele mai moderne metode de îngrijire a pacienţilor cu insuficienţă renală. (...)
Descrise pentru prima dată cu peste un secol în urmă de Steinheil (1895), malformaţiile arterio-venoase cerebrale (MAVC) au devenit progresiv o cauză importantă de deces şi de morbiditate severă pe termen lung, prin hemoragiile intracraniene şi epilepsia secundară cauzate. Evoluţia tehnologică a imagisticii vascularizaţiei cerebrale şi creşterea adresabilităţii acesteia au crescut rata de diagnosticare a MAVC, astfel încât, în prezent, diagnosticul poate fi pus de rutină. (...)
Evoluţia în timp a ştiinţei Neurochirurgiei este impresionantă. Dacă primele începuturi ale abordărilor intracraniene au fost făcute cu multe eforturi şi cu rezultate incerte, în decursul timpului, odată cu dezvoltarea întregii tehnologii de investigare şi diagnosticare, rezultatele au evoluat impresionant. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Conferinţa Anuală a Societăţii Române de Neurochirurgie (SRN) cu participare internaţională s-a desfăşurat în frumosul oraş medieval Sibiu în această toamnă. Sediul conferinţei a fost la hotelul Continental Forum din Piaţa Unirii. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
În perioada 10–12 septembrie 2009, a avut loc, la Bucureşti, al IX-lea Congres Naţional de Hepatologie cu participare internaţională, sub patronajul Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului (ARSF) şi al Fundaţiei „Academician Marin Voiculescu“. (...)
La 10 septembrie 2009 a fost înfiinţat Grupul de lucru pentru evaluarea non-invazivă a fibrozei hepatice cu ajutorul FibroScan, la iniţiativa ARSF, evaluare finanţată de Fundaţia „Academician Marin Voiculescu“. Grupul de lucru s-a reunit în cadrul celui de-al XIX-lea Congres Naţional de Hepatologie cu participare internaţională. (...)
Nicosia, capitala Ciprului, a fost locul desfăşurării celui de-al V-lea Simpozion al Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinii (ISHM), în perioada 9–12 septembrie 2009. Tema reuniunii a fost generoasă, sintagma „Lumina şi focul în medicină“ întrunind comunicări neaşteptate ca titlu şi conţinut. (...)
Suferinţă îndelungată, diagnostic complex, disfuncţionalitate în deplasare, incapacitate de muncă, recuperare chirurgicală şi balneofizioterapeutică nu întotdeauna reuşită, iată câteva din caracteristicile intervenţiilor medicale în durerea lombară produsă de hernia de disc intervertebral. Detalii, în articolul: „Actualităţi clinico-terapeutice în hernia de disc lombară“, de prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea şi dr. Ştefan Suditu de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ Bucureşti. (...)
În anul 1940, Ernest Hemingway (1869–1939) a publicat romanul „Pentru cine bat clopotele“, lucrare ce a avut, prin veridicitatea faptelor relatate, un succes răsunător. La sfârşitul acestui text, veţi înţelege de ce am recurs la acest captatio benevolentiae. (...)
În trecut, prognosticul acestei afecţiuni era rezervat, rata supravieţuirii la cinci ani fiind sub 10%. În ultimii ani, rata de supravieţuire la cinci ani a crescut la 75%. Îmbunătăţirea prognosticului s-a datorat diagnosticării precoce şi asocierii dintre chimioterapie, chirurgie şi radioterapie. (...)
Diagnosticul cel mai des evocat este cel de osteomielită, mai ales când este vorba de un adolescent sau adult. Febra, semnele locale de inflamaţie, hiperfixarea scintigrafică vin în sprijinul acestui diagnostic. (...)
Cel care a descris tumora a fost James EWING, în anul 1921. Iniţial a numit-o endoteliom difuz, crezând că este derivat din ţesutul vasoformator. (...)
< Articolul poate fi citit în nr.32 al săptămânalului nostru "Viaţa medicală". >
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe