Vaccinarea anti-VSR îi protejează atât pe vârstnici, cât și pe bebeluși, prin vaccinarea gravidelor, subliniază medicii pneumologi. 

Societatea Română de Pneumologie (SRP) atrage atenția asupra debutului sezonului bronșiolitei și al infecțiilor respiratorii severe provocate de Virusul Sincițial Respirator, care îi afectează în special pe vârstnici și pe sugari. 

Mesajul SRP vine în contextul în care mai multe asociații de pacienți sau societăți medicale marchează această perioadă a anului prin campanii dedicate conștientizării acestui virus, la nivel european sau global, precum RSV Awareness Week (Săptămâna de conștientizare a VSR, 2–8 noiembrie). Trendul de creștere a circulației virusului este deja instalat, iar în sezonul rece secțiile de pneumologie și pediatrie pot fi suprasolicitate dacă nu sunt luate măsuri preventive, subliniază SRP într-un comunicat de presă transmis redacției. 

VSR, un pericol și pentru adulții vârstnici

Noile date din viața reală schimbă perspectiva asupra infecției cu VSR la vârstnici: deși este cunoscut în primul rând ca virusul care provoacă bronșiolită la sugari, VSR poate reprezenta un pericol și pentru adulții vârstnici. 

La persoanele de peste 60 de ani, în special la cele cu boli pulmonare cronice, boli cardiovasculare, diabet sau imunitate scăzută, infecția poate provoca pneumonie, insuficiență respiratorie sau agravarea bolilor existente. 

În România, peste 5.500 de spitalizări pe an sunt la vârstnici, iar în total se estimează aproximativ 12.000 de spitalizări pe an, la adulți cu vârsta peste 18 ani, asociate VSR, cu costuri directe de aproape 27 de milioane de euro pe sezon.

VSR nu provoacă doar pneumonie: poate determina atât apariția unor boli cardiovasculare noi, cât și agravarea celor existente, precum și exacerbarea bolilor pulmonare cronice, iar vârstnicii cu boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice și imunosupresie rămân cei mai vulnerabili.

„Pentru un pacient vârstnic cu BPOC sau cu o boală cardiacă (insuficiență cardiacă, boală coronariană sau alte afecțiuni cardiovasculare), VSR nu este o răceală de sezon, ci un posibil motiv de spitalizare, iar complicațiile pot apărea rapid. Vigilența pe care o avem pentru bebeluși trebuie să o avem și pentru bunici”, declară prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie. 

Nu are un tratament antiviral specific 

VSR nu are un tratament antiviral specific: îngrijirea vizează ameliorarea simptomelor, iar formele severe pot necesita oxigenoterapie sau ventilație mecanică. 

Prevenția prin vaccinare se adresează atât vârstnicilor, cât și gravidelor. Vaccinarea maternă reprezintă prima oportunitate de a proteja sugarul chiar din primul moment de viață, înainte de orice expunere la VSR. 

Atunci când vaccinul este administrat în timpul sarcinii (între săptămânile 24 și 36) cu cel puțin 14 zile înainte de naștere, transferul transplacentar activ de anticorpi neutralizanți asigură titruri protectoare prezente deja la naștere. 

Pentru sugari ale căror mame nu au putut fi vaccinate (sau au născut <14 zile de la vaccinare) există și anticorpi monoclonali, administrați după naștere. 

În 2025, OMS a emis pentru prima dată recomandări oficiale privind vaccinarea împotriva VSR, iar ghidurile GOLD 2026 și GINA 2026 includ vaccinarea anti-VSR pentru pacienții cu BPOC și, respectiv, astm.

Datele analizate pe parcursul mai multor sezoane arată că prevenția poate reduce semnificativ povara asupra pacienților vulnerabili și asupra spitalelor. 

Studiul VISION, realizat în SUA la adulți de peste 60 de ani, a analizat 83.652 de spitalizări din două sezoane, iar vaccinarea a fost asociată cu o eficiență de 69% împotriva formelor critice, definite prin internare la terapie intensivă sau deces în spital. 

„Pentru vârstnici și pentru pacienții cu BPOC sau boli cardiace, vaccinarea anti-VSR este o opțiune de prevenție pe care merită să o discutați cu medicul înainte de vârful sezonului. De asemenea, gravida care se vaccinează își protejează și bebelușul”, adaugă prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie. 

8.896 de spitalizări asociate VSR pe an la copiii sub 5 ani

Un studiu european publicat în Journal of Infectious Diseases estimează pentru România 8.896 de spitalizări asociate VSR pe an la copiii sub 5 ani, adică 2,1% din toate spitalizările copiilor sub 5 ani și 7,2% din spitalizările pentru cauze respiratorii la această grupă de vârstă. 

Riscul crește odată cu scăderea vârstei: conform aceluiași studiu, se estimează 68,8 spitalizări asociate VSR la 1.000 de sugari la 0–2 luni, față de 37,7 la 1.000 la 3–5 luni, aproape dublu. 

Din perspectiva pneumologilor, bronșiolita este o infecție respiratorie care poate deveni gravă la sugarii mici: un studiu din 2024 arată că sugarii infectați cu VSR au un risc de 27,3 ori mai mare de a dezvolta insuficiență respiratorie, iar spitalizarea durează în medie 5 zile. 

Exemple de bune practici din alte state

Experiența din Anglia arată că prevenția dă rezultate. În august 2026, Agenția britanică pentru securitate sanitară (UKHSA) a publicat primul bilanț anual al programului de vaccinare maternă anti-VSR, început în septembrie 2024: în cele 20 de spitale incluse în supraveghere, internările la terapie intensivă sau semi-intensivă ale sugarilor sub 6 luni cu VSR confirmat au scăzut de la 131 în sezonul 2024–2025 la 63 în 2025–2026, adică aproximativ jumătate (52% mai puține) , cu o acoperire vaccinală de 61,7%, iar prezentările la urgențe pentru bronșiolită au scăzut.

Recomandările medicilor pneumologi pentru a preveni infecța cu VSR

• Persoane de peste 60 de ani și pacienți cronici: discutați cu medicul de familie sau cu pneumologul despre vaccinarea anti-VSR înainte de vârful sezonului, mai ales dacă aveți boli cardiovasculare, BPOC, diabet sau imunosupresie.

• Gravide: discutați cu medicul de familie sau cu obstetricianul despre vaccinarea maternă anti-VSR încă de la consultațiile prenatale, înainte să se închidă fereastra de 24–36 de săptămâni.

• După naștere: întrebați pediatrul sau medicul de familie despre anticorpii monoclonali pentru sugar, în funcție de recomandările aplicabile și de situația clinică.

• Igienă și mediu: evitați fumul de țigară, spațiile aglomerate și contactul apropiat al bebelușului cu persoane cu simptome respiratorii; aerisiți locuința și spălați-vă pe mâini.

• Semne de alarmă la sugar (bronșiolită): respirație șuierătoare sau dificilă, alimentație insuficientă, episoade de apnee, somnolență neobișnuită sau schimbarea culorii pielii cer evaluare medicală rapidă.