Ziua Mondială a BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică) este organizată de „Inițiativa Globală pentru Boala Pulmonară Obstructivă Cronică (Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease – GOLD), în colaborare cu profesioniști din domeniul sănătății și grupuri de pacienți cu BPOC din întreaga lume. Scopul este de a crește gradul de conștientizare, de a facilita schimbul de cunoștințe și de a discuta despre multiplele modalități de reducere a poverii BPOC la nivel global. 

Ca în fiecare an, GOLD a ales o temă și coordonează pregătirea și distribuirea materialelor și resurselor dedicate acestei zile. Activitățile desfășurate cu această ocazie sunt organizate, în fiecare țară, de profesioniști din domeniul sănătății, educatori și membri ai publicului care doresc să contribuie la generarea unui impact atât la nivel local, cât și mondial. 

Tema din acest an este „Early Diagnosis and Management for a Better Life” (diagnostic și management timpuriu pentru o viață mai bună), având ca obiective principale: combaterea subdiagnosticării și a diagnosticării greșite a BPOC; recunoașterea debutului timpuriu, a rolului factorilor de mediu și a stadiilor precursoare (pre-BPOC, PRISm). Faptul că și alți factori ambientali – în afară de fumat – pot contribui la apariția BPOC, că boala poate debuta devreme în viață, afectând persoane tinere, și că există stadii precursoare (pre-BPOC, PRISm) deschide noi perspective pentru prevenție, diagnosticare timpurie, precum și pentru un tratament prompt și adecvat. 

De ce se întârzie diagnosticarea?

Există numeroși factori care pot duce la întârzierea diag­nosticului de BPOC, inclusiv factori care țin de pacient, de sistemul de sănătate și de cadrele medicale. Este posibil ca pacienții să nu recunoască sau să nu raporteze corect simptomele, sistemele de sănătate ar putea să nu dispună de resursele necesare pentru instruirea adecvată a personalului în domeniul sănătății respiratorii sau cadrele medicale ar putea avea o înțelegere insuficientă a criteriilor de diagnostic pentru BPOC. Deși în prezent nu există un tratament curativ pentru BPOC, măsurile menite să îmbunătățească diagnosticul și tratamentul pot avea un impact pozitiv asupra sănătății pe termen lung. Acest fapt face ca acum, în 2026, să vorbim pentru prima dată și de BPOC ca boală controlată sau stabilă. Sunt acțiuni multiple care își arată roadele în timp.

Ce se poate face?

Pacienții și familiile acestora pot pleda pentru intensificarea cercetării și pentru un acces mai bun la îngrijiri medicale, inclusiv prin screeninguri spirometrice de rutină și acces la servicii de telemedicină pentru pacienții din zone izolate.

Profesioniștii din domeniul sănătății și factorii de decizie politică pot colabora și ei pentru a facilita accesul la spirometrie și pentru a promova utilizarea acesteia ca indicator general al stării de sănătate în toate etapele vieții.

Sistemele de sănătate pot contribui la extinderea programelor de formare academică specializate în sănătatea respiratorie, precum și la îmbunătățirea instruirii privind criteriile de diagnostic pentru BPOC, inclusiv în ceea ce privește utilizarea și interpretarea spirometriei.

Guvernele pot implementa măsuri pentru reducerea prevalenței fumatului, diminuarea utilizării de combustibili fosili în scopul îmbunătățirii calității aerului, promovarea surselor de energie curată, încurajarea practicilor ecologice și facilitarea accesului la servicii medicale de calitate, necesare pentru diag­nosticarea și tratarea precoce a bolii. 

Progresia bolii poate fi încetinită

Un tratament mai precoce al BPOC poate încetini progresia bolii, poate diminua povara simptomelor și poate preveni exacerbările viitoare. Intervenția într-un stadiu incipient, în special în cazul persoanelor simptomatice sau al celor care prezintă dovezi ale limitării fluxului de aer, poate îmbunătăți semnificativ rezultatele pe termen lung. Inițierea promptă a unei terapii adecvate cu bronhodilatatoare, sprijinul pentru renunțarea la fumat și reducerea factorilor de risc pot contribui la conservarea funcției pulmonare și la îmbunătățirea calității vieții. 

Este meritoriu și efortul companiilor farmaceutice de a scădea amprenta de carbon prin folosirea unor facilitatoare de administrare ecologice.

Spirometria, o investigație extrem de utilă în BPOC

Societatea Română de Pneumologie (SRP) face de ani de zile screeninguri de spirometrie cu ocazia acestei zile, dar și întâlniri cu presa și cu pacienții. În acest an au fost organizate anterior, în august și septembrie, două campanii de spirometrie importante de câte o săptămână în cinci stațiuni estivale de la Marea Neagră și în cinci farmacii din București. Au fost testați peste 1.400 de pacienți. Rata de descoperire de noi boli obstructive nediagnosticate anterior a fost de 15%.
În luna noiembrie 2026, de ziua BPOC vor fi screeninguri de spirometrie în București și Timișoara, în malluri, în 21 și 22 noiembrie. Strategia SRP este de a insista pe educația acestei categorii de pacienți cronici și pe creșterea accesului la o investigație mai puțin faimoasă, spirometria, însă extrem de utilă atât în diagnosticul, cât și în managementul acestei boli.  

„Ziua Mondială a BPOC – World COPD Day” 2026 va avea loc în 18 noiembrie, în organizarea GOLD. Prima ediție a acestei zile a avut loc în 2002. De atunci, în fiecare an, organizatori din peste 50 de țări desfășoară diverse activități, transformând această zi într-unul dintre cele mai importante evenimente la nivel mondial dedicate conștientizării și educării cu privire la BPOC. Societatea Română de Pneumologie va organiza, ca în fiecare an, întâlniri cu mass-media și cu potențialii pacienți în preajma acestui eveniment.