Newsflash
ACTUALITATE Știri

Sănătatea bărbatului, sub lupa specialiștilor

de Florentina Ionescu - iun. 12 2024
Sănătatea bărbatului, sub lupa specialiștilor

În perioada 10-16 iunie este marcată Săptămâna internaţională a sănătăţii bărbatului. Cu această ocazie a avut loc recent o conferință la care au fost invitați nouă experți, printre care un urolog, medici diabetologi, un psiholog ș.a.

Sănătatea bărbatului a fost tema principală a unei conferințe organizate la 4 iunie a.c. de Asociația CREDU, motivația organizatorilor fiind faptul că aceasta „e o temă mai puțin abordată, în comparație cu sănătatea femeii”. 

Conferința din 4 iunie - dedicată bărbaților, tinerilor și adolescenților - este un proiect al Asociației CREDU, realizat în parteneriat cu Asociația de Genetică și Medicină Personalizată. Evenimentul de luna aceasta face parte din seria de conferințe „Alegeri sănătoase” a asociației menționate. 

„Trebuie să începem să implicăm mai mult și bărbații măcar la nivel de conștientizare, de implicare”, a spus Oana Voicu din echipa Asociației CREDU. 

Asociația CREDU și-a propus să realizeze un proiect care să-i ajute pe tineri și adolescenți să identifice riscurile și pericolele la care se pot expune încă de la vârste fragede, iar pe bărbați să îi familiarizeze cu screeninguri și măsuri de prevenție esențiale pentru o viață perfect sănătoasă. 

Citiți și: Sănătatea bărbaţilor: între frica de vești rele și iluzia prevenţiei 

În prezentarea sa, doctorița Irina Popescu, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice în cadrul DiaMedica Hospital din Capitală, a oferit un răspuns extrem de interesant la întrebarea „Când facem screeningul diabetului zaharat?”. Ea a atras atenția asupra faptului că pacientul de sex masculin poate fi asimptomatic, însă asta nu înseamnă că nu are probleme de sănătate și tocmai de aceea este bine să fie supus unui screening pentru diabetul zaharat: 

„La populația adultă vorbim de pacientul asimptomatic care are indicele de masă corporală peste sau egal cu 25 kg/m2 – corespondentul pentru suprapondere. Și el mai asociază unul sau mai mulți factori de risc, cum ar fi: rude de gradul întâi cu diabet zaharat, pacienții care aparțin unei etnii cu risc crescut de DZ, femeia cu diagnostic de sindrom de ovar polichistic, pacienții cu istoric de boală cardiovasculară – unde includem și pacientul cu hipertensiv care nu este în tratament sau pacientul care se află deja în tratament antihipertensiv; pacienții care asociază dislipidemie; și - foarte important - pacientul sedentar și acela la care identificăm alte condiții asociate cu insulinorezistența”. 

Dr. Irina Popescu

Sindromul metabolic, un cluster de diagnostice

Bărbații, prin stilul lor de viață, prin alegerile prin care le fac în fiecare zi, pot influența mai mult sau mai puțin nivelurile testosteronului, a explicat dr. Ruxandra Pleșea, medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice. Aceasta a recunoscut că, uneori, îi este greu să facă prevenție cu pacienții săi de sex masculin. 

„Un bărbat, atunci când primește diagnosticul de sindrom metabolic – denumit pe vremuri sindrom X metabolic – trebuie să aibă un semnal de alarmă care să îi sune în acel moment; el trebuie să lege sindromul metabolic de viitoarea lui performanță”, a punctat dr. Ruxandra Pleșea. 

Doctor Ruxandra Pleșea

Însă când vine vorba de acest sindrom, problemele de sănătate ale pacientului bărbat pot fi multiple, tocmai de aceea este importantă partea de screening și de diagnostic corect, mai ales dacă pacientul are deja grăsime în zona abdominală:  

Dacă sunteți bărbat și aveți o burtă, o tensiune arterială crescută și o glicemie care nu prea stă în zonele care trebuie, să știți că deja aveți acest sindrom metabolic. El se poate exprima, în timp, bineînțeles prin toate aceste afecțiuni. Ele nu apar separat, ba mai mult, circulă și împreună. De exemplu, dacă ai diabet zaharat, ai și tensiune mare și mai ai și probleme cardiace. (...) Ce stă la baza tuturor acestor probleme, de fapt? Ce se întâmplă în acest cluster de diagnostice? La baza acestor modificări și diagnostice se află rezistența la insulină. De fapt, de acolo pornesc lucrurile”. 

Pacientul bărbat, prin alegerile sale de stil de viață, influențează rezistența la insulină, a amintit medicul citat. Sunt factori care influențează dacă acesta mai este sensibil la insulină sau dacă organismul său a devenit rezistent la insulină. 

„Rezistența la insulină este placa turnantă pentru toate aceste boli cronice. Iar rezistența la insulină mai face ceva: influențează nivelurile de testosteron, de hormoni estrogeni, influențează statusul psiho-emoțional [al bărbatului]. Iar studiile spun așa: în obezitatea abdominală a bărbatului există riscuri mari ca nivelurile de testosteron să scadă – lucru pe care nu ni-l dorim.”

Screeningul cancerului de prostată, un deziderat

Dr. Mihai Drăguțescu, medic primar urolog, a fost unul dintre speakerii invitați la conferința din 4 iunie, iar printre subiectele abordate în prezentarea sa s-a aflat și screeningul în cancerul de prostată: 

„Cancerul de prostată este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oncologice. Se spune că unul din șapte bărbați va face cancer de prostată de-a lungul vieții. La ora actuală sunt diagnosticați peste 1,4 milioane de bărbați anual cu cancer de prostată. Există și un lucru bun: această masă mare de pacienți diagnosticați cu cancer de prostată are șanse mari – dacă urmează protocolul – să se vindece. La momentul acesta, putem vorbi despre metode curative ale cancerului de prostată. La momentul ăsta avem pacienți care au cancerul de prostată vindecat”. 

Printre factorii de risc pentru cancerul de prostată medicul a enumerat: vârsta, istoricul familial (dacă pacientul are tatăl sau fratele cu cancer de prostată), obezitatea, lipsa activității fizice, fumatul ș.a. 

„Antecedentele familiale de cancer de prostată dublează riscul – deci un frate sau un tată cu cancer de prostată îți dublează riscul, față de populația generală”, a subliniat dr. Mihai Drăguțescu. 

Din păcate, simptomatologia în cancerul de prostată apare târziu, a completat specialistul. De ce? Pentru că un cancer de prostată se dezvoltă în partea periferică a glandei, practic nu interacționează cu micțiunea, cu scurgerea urinei: „Bărbatul nu spune nimic. Nu îl doare nimic, nu simte nimic. [Și de aceea el se întreabă]De ce să meargă la doctor?”. 

Doctor Mihai Drăguțescu

De la ce vârstă se face screeningul pentru cancerul de prostată 

Vârsta pentru screeningul cancerului de prostată, în populația generală, se situează undeva între 50 și 55 de ani. Americanii au fost primii care au scăzut de la 55 la 50 de ani, însă au revenit la 55 de ani, a mai spus medicul urolog citat. Iar Asociația Europeană de Urologie a scăzut pragul pentru screening de la 50 de ani. 

Diagnosticul cancerului de prostată este exclusiv anatomopatologic, a conchis medicul Mihai Drăguțescu: „Doar anatomopatologul este cel care pune diagnosticul – microscopul, practic”. 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe