S-a încheiat proiectul „AcceDis - Acces pe piața muncii pentru persoanele cu dizabilități”, derulat de asociațiile HELP Autism și Specialisterne á Íslandi. Proiectul continuă demersurile inițiate în urmă cu doi ani, când s-a realizat un studiu legislativ urmărind legile anti-discriminare, accesibilitatea și amenajările, educația, ocuparea forței de muncă, asistența medicală, serviciile și beneficiile sociale, transportul și viața independentă în cele două țări partenere. De asemenea, reprezentanții ONG-urilor din cele două țări au făcut schimb de bune practici, se arată într-un comunicat. 

Proiectul AcceDis continuă demersurile inițiate de HELP Autism prin programul HELP Hire, care a pornit dintr-o nevoie, din realitatea tinerilor cu autism deveniți adulți și din grija familiilor pentru destinul lor. Provocările acestor copii cresc odată cu vârsta, când încep să interacționeze cu mai multe persoane, care de multe ori nu le înlesnesc viața, dimpotrivă. Așa am decis să ne concentrăm pe oferirea de servicii socio-profesionale și să ne conectăm cu parteneri din străinătate ca împreună să facem angajabilitatea persoanelor cu minți diverse o normalitate, minți pe care îmi doresc să le privim prin prisma abilităților lor, și nu invers”, a declarat Daniela Bololoi, președinte HELP Autism.

Proiectul „AcceDis - Acces pe piața muncii pentru persoanele cu dizabilități” a fost derulat în perioada 6 iunie 2023 - 6 decembrie 2023 de Asociația HELP Autism, în parteneriat cu Specialisterne Iceland cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România.

În România trăiesc circa 22.783 persoane diagnosticate cu Tulburări de spectru autist (TSA), dintre care 3.800 sunt adulți cu vârste 18-25, iar 16.983 sunt copii sub 18 ani. În anul 2022, 2.000 de persoane au fost nou diagnosticate. Accesul limitat la școală le îngreunează accesul la piața muncii mai târziu, astfel că doar 1% din persoanele cu autism au un job, în timp ce în Europa rata este de 10%. 

În urma studiului legislativ comparativ reiese faptul că România stă bine la capitolul legislație, însă aplicarea este deficitară. Numeroasele instituții implicate în sprijinirea persoanelor cu dizabilități, serviciile sociale și medicale separate și birocrația aferentă fac integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii o misiune aproape imposibilă. 

Infrastructura de transport, clădirile, instituțiile și procesele de recrutare neadaptate, care devin astfel discriminatorii, sunt aspecte care necesită îmbunătățire. Integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii depinde în bună măsură de un sistem de educație incluzivă în școlile de masă și speciale, atât în mediul urban, cât și în cel rural, iar diferențele sunt majore de la o regiune la alta. 

De asemenea, România mai are de lucrat la capitolul mentalitate, de a încuraja persoanele cu dizabilități să devină autonome, să locuiască singure, și să fie susținute în mediul privat și cel public”, se mai subliniază. 

În Islanda, există o singură lege și o instituție care gestionează situația persoanelor cu dizabilități, psihice sau fizice, se precizează în comunicat. Mediul guvernamental, nonguvernamental și cel privat conlucrează pentru ca persoanele cu dizabilități să aibă o viață cât mai aproape de a celor tipice și autonome. 

Societatea se raportează mai degrabă la abilitățile persoanei, decât la dizabilitățile ei, o schimbare de paradigmă față de situația din România. Astfel că intervenția are loc cât mai devreme posibil în suportul persoanelor cu dizabilități. Acestea sunt luate în evidența autorităților - a Primăriei, în speță - , care oferă mecanisme de protecție și sprijin prin asistenți sociali personali, uneori punând la dispoziție mașină cu șofer, astfel încât persoana cu dizabilități să ducă o viață independentă la aproape aceleași standarde ca o persoană tipică, inclusiv pe plan social.