România a ratat șansa de a reduce consumul de antibiotice în contextul pandemiei de COVID-19, a subliniat prof. dr. Gabriel Popescu, în cadrul unei dezbateri organizate la 18 noiembrie, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București.

Această scădere ar fi fost posibilă deoarece:

• în anul 2020, numărul de internări s-a redus cu aproximativ 35% faţă de 2019, context care ar fi permis scăderea consumului spitalicesc de antibiotice, mai ales a celor de liniile a doua și a treia;
• infecţia cu SARS-CoV-2 este una virală, care nu necesită tratament cu antibiotice.

„Puţini pacienţi cu COVID-19 au avut nevoie de antibiotic și, din păcate, foarte mulţi dintre ei au primit”, a arătat prof. dr. Gabriel Popescu. Mai mult decât atât, potrivit specialistului, în 2021, România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce privește volumul de antibiotice consumate la 1.000 de locuitori.

Utilizarea antibioticelor de linia întâi trebuie redusă

Nici în ceea ce privește calitatea utilizării antibioticelor ţara noastră nu se situează foarte bine, fapt ce amplifică riscurile legate de utilizarea acestora. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit ca, până în anul 2023, cel puţin 60% din totalul antibioticelor folosite să fie cele de linia întâi. În 2011, când acest obiectiv nu era încă fixat, România îl atingea, iar apoi proporţia a scăzut constant. În ultimii doi ani, sub 50% din totalul antibioticelor utilizate în ţara noastă sunt cele de primă linie. Această proporţie ne plasează în coada clasamentului în ceea ce privește folosirea acestor produse medicamentoase.

Situaţia nu este mai bună nici în ceea ce privește antibioticele utilizate în ambulatoriu. În timp ce media europeană a scăzut în 2020, în România consumul a rămas constant în ultimii trei ani, a arătat profesorul Gabriel Popescu: „Suntem pe primul loc între statele UE la consumul de antibiotice în ambulatoriu la mia de locuitori. În vremea pandemiei, spre deosebire de alte state membre, Grecia, noi și bulgarii am crescut consumul de antibiotice”.

Creșteri au fost înregistrate și în ceea ce privește raportul dintre utilizarea antibioticelor cu spectru larg și cele cu spectru îngust. Astfel, în 2021 s-a înregistrat o creștere cu aproape 10 procente a acestui indice. Două treimi dintre antibioticele folosite în prezent în spital sunt dintre cele cu risc mare de a genera probleme de rezistenţă bacteriană (cu spectru larg).

Evoluţia este îngrijorătoare

Deloc îmbucurător nu este nici faptul că România are un consum mare de fluorochinolone, chiar și după ce în martie 2019 s-a adoptat o decizie a Comisiei Europene de restricţionare a utilizării acestora, a conchis prof. dr. Gabriel Popescu.

La rândul său, prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, a arătat că folosirea în exces a antibioticelor are o evoluţie îngrijorătoare în ţara noastră și amplifică gravitatea infecţiilor asociate asistenţei medicale, mai ales la pacienţii critici: „După o ușoară scădere a consumului de antibiotice în urmă cu 4-5 ani, ne-am reîntors la «bunele obiceiuri» de a utiliza foarte mult antibioticele. Probabil că și contextul pandemiei de COVID-19 a influenţat foarte mult acest lucru”. De aceea, în opinia sa, este necesară o nouă campanie de conștientizare care să ţintească populaţia generală, angajaţii din farmacii și corpul medical.