Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Strategii de conștientizare în domeniul demențelor

Viața Medicală
Dr. Elena Stanciu vineri, 13 martie 2020

O nouă ediție a Conferinței Naționale Alzheimer a avut loc la București, în perioada 19-22 februarie, sub coordonarea prof. dr. Doina Cozman și prof. dr. Cătălina Tudose.

 

strategii-in-domeniul-dementelorPrezentările și discuțiile acestei ediții s-au axat pe creșterea conștientizării la nivelul populației privind demențele, pe scăderea stigmatizării pacienților afectați și pe suportul oferit membrilor familiei sau îngrijitorilor unui astfel de pacient.

Indiferent de etiologie, demența reprezintă o provocare atât pentru neurologi, cât și pentru psihiatri, această entitate aflându-se la granița dintre cele două specialități. Demența este un termen general ce cuprinde toate patologiile caracterizate prin declinul memoriei, dificultăți de limbaj și de rezolvare a problemelor și prin afectarea altor abilități de gândire, împiedicând o persoană să-și desfășoare activitățile zilnice.

Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență, urmată de demența de cauză vasculară. România se află printre țările europene care nu au și nici nu dezvoltă la momentul actual un plan național oficial pentru pacienții cu demențe.

Mesajele destinate personalului medical privind necesitatea educației medicale și scăderea stigmei față de acești pacienți au fost transmise prin prezentarea programelor aflate în desfășurare în Regatul Unit al Marii Britanii, care dau exemple de bune practici, precum și a programelor independente derulate în România în ultimul an, prin discuțiile despre riscul de suicid și depresia asociată demenței.

Programul CreDEM, parte din proiectul Stride (Stregthening responses to dementia in developing countries), desfășurat în România în perioada decembrie 2018 - noiembrie 2019, face parte din eforturile internaționale de a încuraja discuțiile despre demență la nivelul comunității naționale.

Programul vizează adoptarea unei poziții empatice pentru creșterea calității vieții pacienților și familiilor acestora, precum și reducerea costurilor globale pentru tratament și îngrijiri.

Prioritate pe agenda publică

Programul „Sănătatea Mintală – prioritate pe agenda publică”, desfășurat în perioada 31 octombrie 2017 – 27 februarie 2020 de Societatea Română Alzheimer și Asociația Habilitas, finanțat din fonduri  europene, își propune ca rezultate finale formularea și promovarea unor alternative la Legea Sănătății Mintale, cu accent pe demențe.

Beneficiarii direcți ai acestui program sunt pacienții cu demență, familiile, îngrijitorii, personalul medical, asistenții sociali și comunitățile locale. În cadrul proiectului s-au realizat următoarele:

  • O metodologie și un raport de evaluare a setului de politici publice în domeniul sănătății mintale,
  • Cinci ateliere de lucru regionale pentru dezvoltarea de mecanisme de consolidare a dialogului social,
  • Lansarea platformei http://dialogalz.ro, ce integrează funcțiile de informare, consultare, solicitare de opinii și poziții în legătură cu problemele identificate în domeniu,
  • Dezvoltarea Centrului de Dialog Social care funcționează în cadrul Centrului Memoriei din Spitalul „Prof. dr. Al. Obregia”,
  • Instruiri regionale în domeniile formulării politicilor publice, lobby and advocacy, bune practici,
  • Propunere de politică publică prin dezvoltarea unui plan de acțiune 2020 - 2024, ce cuprinde: înregistrarea și clasificarea persoanelor diagnosticate cu demență în România; prevenirea, informarea și conștientizarea populației privind tulburările neurodegenerative; sprijin, îngrijire și tratament pentru pacienții cu demență; educația formală, informală și nonformală în domeniul tulburărilor neurodegenerative; îmbunătățirea cadrului legislativ, inclusiv cu acte normative care reglementează drepturile pacienților afectați de demență și a îngrijitorilor acestora; cercetări privind tulburările neurodegenerative.

Proiectul DETERMIND, desfășurat în Regatul Unit al Marii Britanii a fost prezentat ca model de urmat în adoptarea de măsuri pentru a crește calitatea vieții pacienților cu demență și îngrijitorilor lor, prin cercetare bazată pe dovezi. De asemenea, proiectul a urmărit ridicarea nivelului educației medicale despre demență a populației, pentru a scădea stigma și a crește nivelul de susținere.

O abordare interesantă și de ultimă oră o reprezintă dezvoltarea unor programe de realitate virtuală ce simulează experiențele unui pacient cu demență sau cu declin cognitiv, care pot fi folosite pentru a crește empatia și nivelul de informare atât pentru îngrijitorii persoanelor afectate, cât și pentru personalul medical sau publicul larg.

Etiologia infecțioasă a bolii Alzheimer

Există studii care indică implicarea infecțiilor cu virusul herpetic 1, 6 sau 7 și Chlamydia pneumoniae în patologia și progresia bolii Alzheimer. De asemenea, s-a demonstrat că statusul infecțios promovează răspunsul imun la nivelul sistemului nervos central (SNC), cu formarea de beta-amiloid, un peptid antimicrobian care se depune în boala Alzheimer, împreună cu beta-defensina1.

Virusurile herpetice 6 și 7 influențează progresia bolii prin interacțiunea stimulatoare cu genele umane ce cresc riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Virusul herpetic 1 și Chlamydia pneumoniae ar putea pătrunde prin nervul olfactiv la nivelul SNC, de unde se presupune că începe afectarea caracteristică bolii Alzheimer. In vitro, s-a demonstrat că aciclovirul, un medicament antiviral util în tratamentul infecției herpetice, blochează procesul patologic de depunere a plăcilor de beta-amiloid și proteine tau anormale.

Noi strategii de tratament în demență

Din 2003 nu a fost aprobat niciun medicament nou și nu există încă niciun tratament etiologic pentru demențe sau modificator al evoluției bolii. În prezent, sunt în studiu 132 de agenți terapeutici, dintre care 96 cu potențial de modificare a evoluției bolii.

Studiile de faza a treia includ 11 terapii simptomatice (trei pentru ameliorarea cognitivă, opt pentru tulburările comportamentale), 17 pentru modificarea evoluției bolii (majoritatea antiamiloidice, dar și un medicament direcționat împotriva proteinei tau anormale, alături de neuroprotectoare, antiinflamatoare, levetiracetam și combinația dintre losartan, amlodipină și atorvastatină).

În studiile recente există tendința de a renunța la strategiile antiamiloidice, odată cu adoptarea celor preventive și a terapiilor multimodale ce vizează formarea de amiloid, proteină tau anormală și tulburările de microcirculație cerebrală.

Etichete: conferinta alzheimer boala alzheimer determind

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC