Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Pasărea Phoenix a instituţiilor academice româneşti

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE vineri, 29 mai 2015

Academia de Ştiinţe Medicale (AŞM), una dintre cele mai vechi instituţii de acest gen din Europa, aniversează în 2015 opt decenii de la înfiinţare.

 
 
 
 
 
 
 
 
Momentul a fost marcat printr-o sesiune solemnă şi un concert susţinut de Orchestra medicilor „Dr. Ermil Nichifor“, marţi, la Ateneul Român. Au participat membri AŞM, reprezentanţi ai autorităţilor sanitare şi personalităţi ale vieţii medicale româneşti.
Actul de naştere al AŞM – ca o recunoaştere a personalităţilor medicale româneşti – datează din 17 aprilie 1935, ca un omagiu adus profesorului Daniel Danielopolu, pentru eforturile depuse vreme de opt ani pentru înfăptuirea acestui demers.
Desfiinţată în 1948 şi transformată într-o secţie a Academiei Române, AŞM avea să fie reînfiinţată în 1969. A trecut, după 1989, printr-un proces de redresare, sub preşedinţia academicianului Ştefan Milcu. Prin Legea nr. 264 din 2004, a fost readusă la ceea ce fusese statuat prin actul de înfiinţare din 1935.
În prezent, AŞM, aflată într-un proces continuu de dezvoltare, reprezintă un for de consacrare a elitei medicale şi, în acelaşi timp, un for lucrativ în cercetarea ştiinţifică medicală şi stabilirea strategiilor naţionale în domeniul sănătăţii.

 

 

O instituţie în continuă dezvoltare

 

Prof. dr. Irinel PopescuCu o componenţă de elită, Academia de Ştiinţe Medicale coordonează cercetarea ştiinţifică medicală punând-o în acord cu nevoile sănătăţii publice şi se implică în strategiile politicii de sănătate ale MS. În cadrul acestei instituţii fiinţează o platformă cu centre de cercetare în întreaga ţară, coordonate de membrii săi, unele dintre ele fiind evocate de prof. dr. Irinel Popescu, actualul preşedinte al instituţiei.

 

   Au trecut trei ani şi jumătate de când aţi fost ales preşedintele AŞM, cum vedeţi evoluţia instituţiei în această perioadă?
   – În actualul mandat, situaţia AŞM s-a schimbat radical: a redevenit o instituţie finanţată de la bugetul de stat, căreia i s-au redat multe din atribuţiile sale tradiţionale. Mai întâi, la nivelul Ministerului Sănătăţii a fost alcătuit un plan sectorial care prevede un buget separat pentru finanţarea cercetării prin AŞM. În prezent, AŞM are peste 70 de centre şi nuclee de cercetare care pot beneficia de această finanţare. Mai mult decât atât, institutele de cercetare construite recent cu fonduri europene (dintre care cel de la Timişoara, condus de profesorul Virgil Păunescu, şi cel care va fi terminat în acest an la Institutul Clinic Fundeni) vor putea fi finanţate şi ele prin acest plan sectorial.

 

Este implicată Academia în acest moment în proiecte europene?
– Da. Cu sprijinul MS, AŞM a accesat anul acesta două proiecte cu fonduri europene. Primul dintre ele, cel de dezvoltare a infrastructurii publice de cercetare-dezvoltare şi creare de noi infrastructuri, prevede dotarea a 17 centre de cercetare din România cu angiografe şi studiul afecţiunilor vasculare cerebrale, al afecţiunilor coronariene şi al afecţiunilor vasculare periferice. Cel de-al doilea, de dezvoltare a competenţelor în transplant, prevede pregătirea a trei mii de cadre medicale – medici şi asistenţi – în domeniul transplantului de organe şi ţesuturi. De asemenea, AŞM este reprezentată în Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice şi participă la elaborarea strategiei naţionale în cercetarea medicală. În plus, AŞM promovează conceptul de „brain networking“, încercând să folosească, în beneficiul cercetării naţionale, expertiza cercetătorilor români care lucrează în străinătate.

 

   Ce activităţi educaţionale desfăşoară AŞM?
   – În acest mandat, AŞM acordă o atenţie din ce în ce mai mare educaţiei. Pe lângă manifestările ştiinţifice pe care le organizează şi care primesc credite din partea Colegiului Medicilor, AŞM are în plan şi alte activităţi educaţionale, atât la nivel postuniversitar, cât şi universitar. Luna viitoare, de exemplu, voi conduce o delegaţie AŞM, care va vizita Universitatea din Edinburgh în vederea stabilirii unui parteneriat şi a unor programe educaţionale comune. În prezent, AŞM este reprezentată la nivel de vicepreşedinte în comisia de medicină a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU). Totodată, instituţia pe care acum o conduc participă împreună cu Colegiul Medicilor din Bucureşti la editarea revistei Medicina modernă şi editează Journal of Translational Medicine and Research.

 

   Cum stă AŞM pe plan internaţional?
  – De-a lungul timpului, AŞM a stabilit o serie de relaţii internaţionale cu alte academii. Este de menţionat, în primul rând, Academia Franceză de Medicină. După ce, în 2007 şi 2008, am organizat, ca chargé de mission din partea AŞM, vizite reciproce ale celor două academii, cu sesiuni ştiinţifice comune la Bucureşti şi Paris, în 2012 s-a semnat, la Bucureşti, un acord de cooperare între cele două academii, de către preşedinţii celor două instituţii – André-Laurent Parodi şi cu mine. În 2013, o delegaţie a Academiei de Medicină din Franţa a vizitat din nou Bucureştiul; sesiunea ştiinţifică organizată la Palatul Parlamentului a avut ca temă rolul academiilor în societateacontemporană. Ca răspuns, AŞM urmează să facă o vizită la Paris în luna octombrie a acestui an. AŞM este membru activ al Federaţiei europene a academiilor de medicină (FEAM), unde deţine postul de vicepreşedinte, prin preşedintele său. Anul trecut, congresul FEAM s-a desfăşurat la Bucureşti şi s-a bucurat de un deosebit succes. În mod special, putem menţiona secţiunea One Health (o singură sănătate), la care România a adus contribuţii importante. De altfel, AŞM încearcă, împreună cu Facultatea de Medicină Veterinară şi cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, să implementeze şi să dezvolte acest concept în România.
 
 
 
 
 
Sursa: adsm.ro   Academia de Ştiinţe Medicale a fost înfiinţată în 1935, prin Legea nr. 91, aprobată de Senat şi Camera Deputaţilor, promulgată prin Decretul Regal nr. 176/1935. Acest fapt a fost posibil datorită eforturilor făcute de acad. Daniel Danielopolu, care a devenit secretar permanent până la desfiinţarea acesteia în 1948, de regimul comunist.
   În 1969, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 590, AŞM a fost reînfiinţată, cu atribuţii reduse în comparaţie cu cele prevăzute de Legea 91/1935.
   După 1989, AŞM a fost reorganizată de acad. Ştefan Milcu, iar în 2004, prin Legea nr. 264, s-a restabilit situaţia din anul 1935. În prezent funcţionează pe baza acestei legi şi a Statutului aprobat prin HG nr. 1.665/2004.
   Academia de Ştiinţe Medicale are un număr fix de 190 de membri titulari şi 41 de membri corespondenţi, cărora li se adaugă membrii de onoare din ţară şi străinătate. De-a lungul existenţei sale, AŞM a constituit un for de consacrare şi de activitate în domeniul cercetării medicale.
   Pe lângă AŞM funcţionează Fundaţia Academiei de Medicină, Editura Academiei de Ştiinţe Medicale şi este tipărit cu regularitate Buletinul AŞM.
   Art. 1. – (1) Academia de Ştiinţe Medicale este instituţia publică de interes naţional în domeniul cercetării ştiinţifice medicale şi farmaceutice, de consacrare academică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii.
   (2) Sediul Academiei de Ştiinţe Medicale se află în Municipiul Bucureşti, şos. Ştefan cel Mare nr. 19–21, sectorul 2.
   Art. 2. Academia de Ştiinţe Medicale este continuatoarea Academiei de Ştiinţe Medicale, înfiinţată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 590/1969 pentru înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Medicale.
   Art. 3. – Academia de Ştiinţe Medicale are ca obiect de activitate:
   – Dezvoltarea ştiinţelor medicale şi farmaceutice în scopul îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei;
   – Promovarea pe plan naţional a cercetărilor ştiinţifice din domeniile biomedicinii, medicinii clinice, medicinii fundamentale, medicinii preventive, sănătăţii publice şi ştiinţelor farmaceutice;
   – Coordonarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniile de vârf ale biomedicinii fundamentale şi aplicative, desfăşurate în unităţile aflate în coordonarea sau subordinea Ministerului Sănătăţii sau în alte unităţi de profil.

 

Extras din Legea nr. 264/2004

 
 

Preşedinţii AŞM


•  Prof. dr. C-tin Angelescu (1935–1948)
Desfiinţată (1948–1969)
Acad. Aurel Moga (1969–1977)
Acad. Constantin Arseni (1984–1989)
Acad. Ştefan Milcu (1990–1997)
Acad. Nicolae Cajal (1997–2004)
Prof. dr. Dan Enăchescu (2004–2006)
Acad. Laurenţiu Popescu (2006–2011)
 Prof. dr. Irinel Popescu (2011–prezent)
 
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC