Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Meciul sucurilor cu sănătatea

Viața Medicală
Dr. Mihail CĂLIN vineri, 2 octombrie 2015

Câteva sute de licee românești participă de patru ani la o cupă de fotbal sponsorizată de cel mai mare producător de băuturi răcoritoare. Deși prezentată ca o încurajare a stilului de viață activ și sănătos, acțiunea este aspru criticată de specialiști occidentali în sănătate publică.

 

 
 
 
 
 

 

     La capătul unui scuar din Parcul Tineretului, între două boschete, de doisprezece ani, un monument pomenește zecile de milioane de victime ale tutunului. Amputată între timp din cine știe ce motive, austeră și prăfuită, placa este probabil ignorată și într-o zi normală de cei pe care ar trebui să-i impresioneze. Cu atât mai mult într-un weekend în care, douăzeci de metri mai încolo, sute de oameni se agită în jurul unui teren roșu de fotbal, răsărit provizoriu la intrarea Șincai. Șase echipe de băieți și șase de fete se întâlnesc aici în turneul final al cupei Coca-Cola pentru liceeni. În trei luni, meciurile jucate prin săli școlare și arene polivalente din toată țara au cernut cele cinci sute de echipe înscrise la start. Peste șase mii de fotbaliști.
     În ciuda interesului pe care l-a trezit în rândul elevilor – sau tocmai de aceea – nu toată lumea privește cu ochi buni o astfel de competiție. Tim Lobstein, director de politici la World Obesity Federation (WOF), este îngrijorat că acțiunea promovează de fapt băuturile cu conținut ridicat de zahăr. Într-o analiză1 publicată acum un an pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), el citează dovezi recente care confirmă legătura dintre aceste băuturi și creșterea în greutate atât la copii, cât și la adulți; aceasta s-ar putea explica prin faptul că băuturile îndulcite cu zahăr nu dau aceeași senzație de sațietate ca alimentele solide, caloriile din sucuri nefiind deci compensate de reducerea aportului din alte surse.
     Profesorul Lobstein evocă, într-o corespondență, recomandările OMS2 cu privire la promovarea alimentelor și băuturilor nealcoolice în rândul copiilor. Acestea au fost adoptate fără obiecții de statele membre în 2010 și prevăd, printre altele, că locurile în care se adună copiii – școli sau locuri de joacă, de pildă – trebuie ferite de orice formă de marketing pentru alimente cu conținut ridicat de grăsimi saturate, acizi grași trans, zaharuri libere sau sare, menționând expres activitățile sportive și culturale. Recomandările, îmi explică Jo Jewell, ofițer tehnic pentru nutriție la OMS Europa, se bazează pe datele care leagă marketingul alimentar îndreptat spre copii de dieta nesănătoasă și riscul crescut de suprapondere și obezitate. În plus, spune el, majoritatea alimentelor promovate la această categorie de vârstă pot fi considerate nesănătoase, printre cele mai vizibile numărându-se băuturile îndulcite cu zahăr.

 

Roșu peste tot

 

     „Fii activ“ este sloganul cupei, presărat în mulțimea de bannere, corturi și steaguri Coca-Cola ce umplu priveliștea de la intrarea în Parcul Tineretului. Așa se poate rezuma și intenția oficială a programului, de „a-i ajuta pe liceeni să se exprime prin sport într-un cadru organizat“ și de a „încuraja implicarea fiecăruia dintre noi în activități fizice“, cum se arată în declarația acordată de companie prin serviciul de PR.
     Special pentru etapa finală, organizatorii au aranjat și activități pentru public. În spatele terenului de fotbal, de pe o scenă, instructori de fitness încearcă – fără prea mare succes – să atragă lumea la exerciții ritmate în bătaia soarelui de sfârșit de mai. Înaintea terenului, mai mult interes trezesc jocul roșu de fusbal în mărime naturală și mai ales o pistă roșie cu celebrul contur al sticlei de cola, pe care se țin întreceri în saci roșii sau slalomuri printre cauciucuri roșii. Participanții, în majoritate copii, încântați, primesc tot felul de accesorii inscripționate cu numele sucului. Pentru făcut galerie echipei preferate. Cel mai creativ – trompețica roșie în formă de sticlă. Sufli în ea, dar pare că bei cola. De cea mai mare afluență se bucură un mic frigider roșu din care doritorii – jucători, spectatori sau trecători, adulți sau copii – primesc gratuit mici cutii roșii de cola, întotdeauna gata desfăcute de staff. Zeci de persoane se adună uneori la coadă, în timp ce, la câțiva metri depărtare, țâșnitoarea de apă a parcului este mai mereu nefolosită.
     Tabloul descris dovedește că, prin această acțiune, organizatorul nu urmărește să susțină sportivii, ci să-și promoveze produsele către cei interesați de astfel de evenimente, spune dr. Cristopher Birt, președintele secțiunii de nutriție a Asociației europene de sănătate publică. Potrivit organizatorului însă, „cupa Coca-Cola este însoțită de o campanie care urmărește strict promovarea competiției sportive în sine“.

 

Acuze și reacții

 

     Evenimentele ultimelor două zile ale întrecerii par să reflecte poziția companiei în privința obezității, expusă în declarația sa: „Obezitatea este o problemă globală, de origine multifactorială. Oamenii consumă o varietate de alimente și băuturi, astfel, nici zahărul și niciun aliment, băutură sau ingredient, în sine, nu este responsabil/ă de problema excesului de greutate sau de obezitate. Toate alimentele și băuturile trebuie consumate ca parte a unui stil de viață activ care presupune o dietă echilibrată și exerciții fizice regulate. Cu timpul, consumul în exces de calorii, indiferent din ce aliment sau băutură provin, în combinație cu lipsa exercițiului fizic, va duce la creștere în greutate. Rezolvarea acestei probleme globale implică un efort colectiv al tuturor (indivizi, comunitate medicală și științifică, asociații profesionale, societate civilă, industrie și autorități). Compania Coca-Cola își asumă un rol în rezolvarea problemelor importante pentru societate. Creșterea în greutate este o consecință a dezechilibrului energetic, între aportul de calorii și arderea acestora. Pe lângă inițiativele care adresează aportul de calorii, compania Coca-Cola se implică în proiecte de încurajare a mișcării prin susținerea unor programe de promovare a activității fizice, așa cum este Cupa Coca-Cola“.
     Poziția este însă nuanțată de experții în sănătate publică pe care i-am consultat. Dr. Birt este de acord că atât dieta, cât și activitatea fizică sunt relevante în problema obezității, „dar este nevoie de îngrozitor de multă activitate fizică pentru a arde un număr destul de mic de calorii“. Profesorul Lobstein confirmă: „dacă un copil merge o oră încontinuu sau înoată jumătate de oră încontinuu, va arde poate 200 kcal, cam cât conțin 500 ml de cola obișnuită“. Așadar, în chestiunea obezității, activitatea fizică zilnică în limitele unei vieți normale – însemnând mai degrabă mers pe jos sau pe bicicletă decât sport viguros – este importantă, dar mult mai important este să ai grijă ce mănânci, concluzionează Birt. El crede că multinaționale alimentare precum Coca-Cola vor să arate că luptă împotriva obezității sprijinind activitățile sportive și ignorând componenta cea mai importantă, adică nutriția: „dacă se acoperă cu susținerea pentru sport, pot continua să-și vândă produsele care contribuie la problema obezității“.
     Pe lângă problema echilibrului energetic, Tim Lobstein amintește că aportul de zahăr mai este asociat cu diabetul și cariile dentare. Iar o sticlă de 500 ml de cola obișnuită conține 53 de grame de zahăr, peste maximul zilnic de 10% din aportul energetic (adică circa 50 de grame de zaharuri libere) recomandat recent de OMS3 și dublu față de recomandările WOF.
     „În ceea ce privește sănătatea dentară“, arată Coca-Cola în declarația acordată, „o igienă dentară corectă și regulată este esențială. Orice aliment sau băutură care conține carbohidrați fermentabili (zaharuri și unele tipuri de amidon), inclusiv băuturile carbogazoase, pot provoca afecțiuni dentare atunci când igiena dentară lipsește. Cariile dentare se dezvoltă atunci când carbohidrații fermentabili sunt expuși la bacteriile din cavitatea bucală, acestea producând acizi, care descompun treptat structura tare a dinților. Cu cât e mai scurt timpul în care bacteriile din cavitatea bucală sunt expuse la carbohidrații fermentabili, cu atât este mai puțin probabil ca ele să producă acid. Băuturile carbogazoase calorice – inclusiv cele care conțin zahăr – sunt înghițite repede. Acest lucru ajută la reducerea timpului în care dantura este expusă la zaharuri. Cu toate acestea, igiena dentară corectă și regulată, dar și vizitele periodice la dentist joacă un rol important în menținerea sănătății dentare“.
     Profesorul Damien Walmsley, directorul științific al Asociației dentare britanice (BDA), nu este însă cu totul de acord că dinții sunt mai puțin expuși la zahărul din băuturile răcoritoare. Într-un răspuns scris, ne precizează că unele persoane beau cu înghițituri mici pe o perioadă mai lungă, ceea ce crește timpul de expunere a danturii la zahăr și, implicit, riscul de carii. În plus, unii din cei care într-adevăr beau repede consumă și mai multe porții de băuturi răcoritoare, înghițirea frecventă a zahărului activând bacteriile care îl transformă rapid în acid. Cât despre igiena orală, deși aceasta este esențială pentru dinții și gingiile sănătoase, profesorul Walmsley avertizează că „a consuma frecvent băuturi îndulcite cu zahăr și în afara meselor este o rețetă pentru apariția cariei dentare – dacă dinții sunt constant expuși la zahăr în aceste condiții, această acțiune nu poate fi depășită oricât de mult te-ai spăla pe dinți“. Reprezentantul BDA recomandă deci ca fiecare dintre noi să limiteze atacul acid prin reducerea frecvenței consumului de zahăr.
     Locul în dietă al băuturilor îndulcite cu zahăr este respins cu totul de Aseem Malhotra, cardiolog și director științific al grupului americano-britanic de experți Action on sugar, care îmi spune că „nu există nicio necesitate biologică sau valoare nutrițională a zahărului adăugat – asta-i tot ce are Coca-Cola“. Astfel de băuturi ar trebui să fie cel mult „o plăcere ocazională, eventual o dată pe lună“ și, la fel ca în cazul tutunului, nu ar trebui asociate cu sportul. Membrii Action on sugar au proclamat de altfel că „zahărul este noul tutun“, Malhotra apreciind că tacticile celor două industrii sunt similare „prin faptul că încearcă să evite reglementările (guvernului, n.n.), cumpără loialitatea oamenilor de știință, neagă nocivitatea produselor lor și zăpăcesc publicul“.
     Dr. Birt susține paralela cardiologului, chiar dacă-i de acord că, pentru moment, consecințele băuturilor răcoritoare asupra sănătății nu întrunesc același consens ca fumatul: „Acum treizeci de ani, la fel era și cu tutunul“. El mai comentează că preferința oamenilor pentru cola gratuită față de apa de la țâșnitoare dovedește cât de greu va fi să-i convingi să facă alegerea sănătoasă. „De aceea ar trebui taxate aceste băuturi, iar reclama pentru ele interzisă“.

 

Interzise, dar promovate

 

     Motivul pentru care OMS recomandă ca școlile să nu fie loc de marketing la alimente și băuturi nesănătoase este că nimic din ce se petrece în aceste instituții nu trebuie să dăuneze copiilor care le frecventează, iar bunăstarea lor nutrițională este piatra de temelie a bunăstării generale. În România, aceste principii se regăsesc în legea4 privind alimentația sănătoasă în școli, care interzice comercializarea produselor aflate pe lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor5. Lista aprobată prin ordin al ministrului sănătății cuprinde, printre altele, și toate tipurile de băuturi răcoritoare cu excepția apei.
     Organizarea cupei Coca-Cola s-a bucurat însă chiar de sprijinul Ministerului Educației Naționale (MEN). Conform protocolului de colaborare6, instituția s-a obligat să asigure, prin inspectoratele școlare, „distribuirea materialelor de promovare a competiției în licee, afișarea acestora la aviziere (...), amplasarea materialelor de promovare în toate sălile unde se vor desfășura partidele de fotbal (...) [și] accesul în sălile de sport“. În fotografiile de la meciuri jucate în săli de sport ale școlilor, publicate pe contul oficial al întrecerii de pe o rețea de socializare, se pot vedea bannere purtând logoul companiei organizatoare. Acest element este suficient ca să creeze o emoție pozitivă în jurul produselor sale, spune profesorul Lobstein.
     Protocolul pentru organizarea cupei Coca-Cola din acest an poartă șapte semnături din partea MEN: prima este a lui Remus Pricopie, ministrul de la acel moment, iar penultima – a inspectorului general Alin Păunescu. Chiar dacă ministerul are propria competiție – olimpiada națională a sportului școlar – la care participă toate unitățile de învățământ din țară, Păunescu vede în concursurile inițiate de astfel de societăți o nouă ocazie de a atrage copiii către sport, mai ales că toate cheltuielile sunt suportate de parteneri. Inspectorul spune că nu știa de existența recomandării OMS privind marketingul alimentar în școli și își declină competența în această chestiune. El se arată însă înțelegător față de sponsori: „Nu pot să îngrădesc, să nu fie terenul tot roșu și să scrie Coca-Cola pe acolo – este o competiție în care el (organizatorul, n.n.) finanțează foarte mult“. Când îl întreb cum se împacă interdicția de comercializare în școli a alimentelor nerecomandate elevilor cu promovarea acelorași produse prin competiții desfășurate acolo, Alin Păunescu indică sec ultima semnătură de pe protocol – avizul de legalitate.
     Aseem Malhotra găsește însă rușinos rolul asumat de minister, care ar pune astfel profitul privat mai presus de sănătatea copiilor. El crede că lipsa fondurilor publice pentru competiții sportive nu justifică asocierea cu producători de junk drinks și că banii ar putea fi obținuți din alte surse – de pildă, de la producătorii de apă minerală, ceea ce ar transmite și un mesaj pozitiv copiilor. Dacă este într-adevăr interesată doar de promovarea sportului în rândul elevilor, Coca-Cola ar putea dona bani în acest scop școlilor sau unei fundații, fără să pună condiții legate de promovarea brandului sau a produselor sale, propun Birt și Lobstein.
     Acesta nu este singura colaborare dintre producătorul de băuturi și autorități. Potrivit declarației companiei, „Sistemul Coca-Cola susține o serie de alte proiecte educaționale, de promovare a stilului de viață sănătos, ce se desfășoară în școli, neînsoțite de campanii de marketing, dezvoltate în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul Sănătății și/sau Ministerul Tineretului și Sportului“.

 

Iubire pentru cola

 

     În dimineața ultimei zile a competiției, puțini oameni au venit să vadă potopul de goluri din finala fetelor, încheiată cu un scor usturător: 15–5. Lumea s-a strâns mai târziu, la concertul lui Connect-R, care a făcut furori printre copii și adolescenți și a mai strecurat câte un „Coca-Cola“ între melodii sau prin versuri. La jocul băieților, gradenele au fost pline cu spectatori care făceau atmosferă ca pe stadion, iar meciul a fost și el o replică în miniatură a unuia de Liga I: teren mai mic, jucători mai puțini, dar faze mai rapide și goluri mai multe. S-a terminat 6–3, iar adolescenții au trăit finalul la fel ca idolii lor: închinându-se și arătând cu degetul spre cer a mulțumire sau întinzându-se pe jos și privind în gol de dezamăgire. Nu-i de mirare că-și doriseră foarte mult victoria: pe lângă cupă, echipele câștigătoare au primit un cantonament de patru zile la Madrid. Valoarea totală a premiilor a fost, conform documentelor7 de pe site-ul oficial al competiției, de 29.000 de euro. La olimpiada națională, primul loc la echipe se premiază cu vreo 240 de lei, estimează inspectorul Alin Păunescu.
     Teodor Papuc, antrenorul echipei Liceului cu Program Sportiv din Cluj, câștigătoarea întrecerii fetelor, îmi spune că, pentru el și pentru jucătoare, cantonamentul din Spania este un lucru deosebit. „De când am început competiția, am plecat cu gândul să câștigăm finala și mai ales excursia la Madrid“, îmi povestește și Maria, o fată de 15 ani care a marcat cinci goluri în finală. Veselă și atletică, ea se declară „o mare iubitoare de Coca-Cola“, chiar dacă a auzit că zahărul ar putea cauza niște probleme. Profesorul Papuc știe că jucătoarelor lui, câștigătoare și ale ultimelor două olimpiade naționale la fotbal, le plac aceste sucuri. Este de acord că au calorii și mult zahăr, „dar, din punctul meu de vedere, tot copii sunt și încerci să nu le răpești plăcerea de a bea o cola“.
La finala băieților, atmosfera a fost ca pe stadion
 
     Indiferent dacă afirmațiile celor doi au fost sau nu făcute doar pentru a fi pe placul sponsorului, dr. Malhotra spune că ele întăresc mesajul nociv pe care compania vrea să-l transmită despre raportul dintre sport și consumul de băuturi cu zahăr. Cardiologul subliniază că, potrivit studiilor, riscul de diabet zaharat tip 2 crește la consumatorii de alimente și băuturi nesănătoase, chiar dacă au activitate fizică regulată.
     Un sondaj OMS8 realizat pe copii de vârstă școlară arată că 31% din adolescenții români de vârsta Mariei beau cel puțin o băutură acidulată cu zahăr pe zi, dar numai 12% fac zilnic măcar o oră de activitate fizică moderată sau viguroasă. Profesorul Lobstein punctează din nou: „E nevoie de multă activitate ca să arzi caloriile în plus ale acestor băuturi, dacă sunt consumate în fiecare zi“.

 

(I)responsabilitatea socială corporativă

 

     La ceremonia de premiere a câștigătorilor, Petre Șandru, din partea Coca-Cola, își încheie micul discurs amintind că „astfel de competiții sunt cele care împing la mișcare și sportul este cel care ne arată că a petrece timp în aer liber și a avea un stil de viață activ și sănătos este foarte important“.
     Aseem Malhotra amintește însă că industriile care sponsorizează astfel de evenimente au responsabilități nu pentru sănătatea populației, ci pentru acționarii lor: „ei sunt acolo să-și vândă produsul. Este responsabilitatea profesiei medicale să protejeze sănătatea publică și a guvernului să-și apere cetățenii de excesele acestor companii“. Birt merge mai departe și spune că „trebuie să învățăm să vedem multe din aceste companii alimentare internaționale ca fiind cu nimic mai bune decât [cele] de tutun, care se ocupă de vânzarea produselor lor, indiferent de moartea și distrugerea pe care le provoacă“.
     Un studiu recent9 publicat în revista Circulation estima că, în România, în 2010, 816 decese prin boli cardiovasculare, diabet și cancer pot fi atribuite consumului de băuturi îndulcite cu zahăr.
     Momentul câștigătorilor a sosit: fiecare primește cupe, medalii și câte o diplomă mare și roșie. Apoi se prind cu toții în hore ale bucuriei, sub o ploaie de confeti. Multicolore. Aplauzele se sting apoi încet-încet. Își iau cu toții acasă suvenirurile roșii, lăsând în urmă parcul. Și monumentul antifumat de la capăt de scuar, dintre două boschete. Christopher Birt crede că ar fi foarte potrivit ca acesta să fie, cândva, completat cu un pomelnic al victimelor băuturilor cu zahăr. Poate peste treizeci de ani.
 
Referințe

1. Lobstein T. Reducing consumption of sugar-sweetened beverages to reduce the risk of childhood overweight and obesity. Sep 2014

2. Set of recommendations on the marketing of foods and non-alcoholic beverages to children. World Health Organization, 2010

3. Guideline: Sugars intake for adults and children. Geneva. World Health Organization, 2015

4. Legea nr. 123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar

5. Ordin nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți

6. http://isj.mh.edu.ro/fisiere/sport/PROTOCOL_DE_COLABORARE_COCA_-_COLA.pdf

7. Regulamentul competiției sportive „Cupa Coca-Cola“ – ediția 2015. cupacocacola.ro/pdf/regulament.pdf

8. Currie C et al. (eds). Social determinants of health and well-being among young people. Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) study: international report from the 2009/2010 survey. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe, 2012 (Health Policy for Children and Adolescents, No. 6)

9. Singh GM et al. Estimated global, regional, and national disease burdens related to sugar-sweetened beverage consumption in 2010. Circulation. 2015 Aug 25;132(8):639-66


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 ianuarie 2021, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.