Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au dezvoltat recent o metodă de a restabili mișcările naturale ale articulației la persoanele care au suferit o amputație mai sus de genunchi, potrivit New Atlas*. 

Specialiștii nu au optat pentru abordarea clasică, deci nu au potrivit un membru artificial într-un manșon. Însă au creat un genunchi bionic care poate fi integrat în musculatura și oasele pacienților cu amputații, iar acesta le permite să se miște cu mai multă ușurință decât ar fi făcut-o cu modelele anterioare de proteze. 

Noul sistem integrat în oase se numește e-OPRaA (enhanced Osseointegrated Prostheses for the Rehabilitation of Amputees). Acesta nu doar că ajută pacienții să meargă mai repede, să urce scările și să evite obstacolele cu ușurință, dar, în același timp, le oferă o mai bună stabilitate și un control mai bun asupra mișcărilor genunchiului.  

Noua tehnologie ce poate fi folosită la persoanele cu amputații se datorează unei echipe din care face parte și profesorul Hugh Herr. El conduce laboratorul de biomecatronică de la MIT. Invenția genunchiului bionic se bazează pe munca de cercetare a echipei conduse vreme de ani buni de profesorul Herr. În proiectele sale este vorba de o tehnică chirurgicală numită AMI (agonist-antagonist myoneuronal interface) sau interfață mioneuronală agonist-antagonist. Tehnică implică reconectarea perechilor de mușchi, astfel încât acestea să își comunice una alteia poziția și viteza contracțiilor musculare, în membrul rezidual. Acest feedback senzorial ajută pacientul să decidă cum să-și miște membrul cu proteza și să îl controleze cu o mai mare precizie. 

Sistemul de deasupra genunchiului este alcătuit dintr-un ax de titan, implantat în femurul rezidual, împreună cu alte cabluri care adună informațiile de la electrozii localizați pe mușchii AMI din interiorul corpului. Ideea de la baza acestei abordări noi este de a-i oferi pacientului ce poartă genunchiul bionic un control mecanic mai bun asupra protezei în comparație cu modelele mai vechi de proteze, iar în același timp este evitat riscul ca pielea de pe picior să se infecteze.