Biopsiile pleurale închise sunt frecvent efectuate de pneumologi, folosind un ac Abrams sau Cope, iar biopsiile pleurale ghidate imagistic sunt de obicei efectuate de radiologii intervenționiști. Dacă o biopsie pleurală închisă nu este suficientă pentru a stabili un diagnostic, este posibil ca bolnavul să necesite o biopsiere chirurgicală a pleurei. Toracoscopia este singura dintre aceste tehnici care oferă și o opțiune pentru terapie.

În ceea ce priveşte indicațiile și selecția pacientului, biopsiile pleurale sunt adesea indicate în caz de colecţii pleurale recurente nediagnosticate, în mod special atunci când este suspicionată malignitatea (îngroșare pleurală, noduli pleurali sau îngroșare diafragmatică). Ecografia este un prim test rezonabil, deoarece ghidează toracocenteza și celelalte proceduri (biopsiile ghidate ecografic ale pleurei au un randament ridicat în astfel cazuri). Pentru patologiile interstițiale difuze și în cazurile în care terapia este necesară, toracoscopia trebuie luată în considerare doar în scopuri diagnostice.

Tehnică

Este indicat ca procedura să se efectueze în spital. Ea implică următoarele:

• este obligatorie efectuarea unor analize de sânge și a unei radiografii de profil;
• medicul dezinfectează zona în care dorește să facă biopsia și injectează anestezicul;
• un ac gol este apoi introdus ușor prin piele în cavitatea toracică (este recomandată intervenția sub ghidaj ecografic sau prin tomografie computerizată);
• în interiorul acului gol se introduce un ac mic de tăiere, pentru a colecta probele de țesut (în timpul acestei etape a procedurii, se indică pacientului să expire/ofteze, deoarece acest lucru ajută la prevenirea apariției aerului în cavitatea toracică, care poate duce la colaps pulmonar și, deci, la pneumotorax);
• sunt luate patru până la șase probe bioptice și trimise la laborator;
• un bandaj este plasat apoi pe locul biopsiei.

Contraindicații

Tehnica nu va fi folosită în caz de coagulopatie netratată (INR >1,5), trombocitopenie semnificativă (număr de trombocite <50.000), boală dermatologică la locul de puncție, empiem pleural şi folosirea unui anticoagulant sistemic necorectat.

Complicațiile sunt reprezentate de hemotorax (<2%), pneumotorax, hematom (<1%), durere (<15%), reacție vasovagală cu sincopă (<5%).