Cazul dramatic și regretabil al fetiței de 2 ani care a decedat accentuează vulnerabilitatea copiilor mici și evidențiază necesitatea urgentă a implementării unor programe naționale de prevenție și a modernizării legislației.
În România anilor 2000, cabinetele stomatologice private nou-înființate afișau anunțuri de genul „Nu primim copii sub 12 ani!”, iar pe de altă parte părinții evitau vizitele stomatologice pentru copiii lor. Credința răspândită era că „dinții temporari nu au nevoie de îngrijire și oricum se schimbă (cad) repede”. Cu toate acestea, în caz de urgență, părinții se adresau medicilor de stomatologie generală cu întrebarea: „Primiți copii?”.
În 2025, evenimentul medical tragic survenit în timpul unui tratament stomatologic soldat cu decesul unui copil de 2 ani a declanșat în mediul medical și în rândul publicului larg discuții complexe, sensibile și multidisciplinare. Acestea au evidențiat atât vulnerabilitatea copilului mic, cât și lipsurile sistemice. Întrebarea cel mai des întâlnită a fost: „De ce ar trebui să meargă un copil de 2 ani la dentist?”
Pentru a înțelege împreună, ca societate, ce s-a schimbat și ce nu între anii 2000 și 2025, am ales să scriu acest material de opinie.
În 2007, după impactul educațional al unei Burse Erasmus (2006) și odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, se înființa o firmă cu răspundere limitată (SRL) dedicată exclusiv serviciilor de stomatologie pediatrică. Se răspundea astfel unei întrebări încă neformulate la nivel social: cine se ocupă, în stomatologie, de copiii mici?
Anul următor, acest SRL se număra printre laureații Parlamentului României, obținând Premiul III la nivel național pentru cifra de afaceri a firmelor nou-înființate. Raportul disproporționat dintre oferta recentă și cererea masivă imediată confirma existența unei nevoi reale, tăcute, în sistemul medical.
Ulterior, odată cu accesul extins la resurse europene – congrese, burse, programe masterale, studii doctorale, biblioteci de specialitate, publicații, afilieri profesionale – stomatologia pediatrică din România, finanțată aproape exclusiv prin mediul privat, a parcurs un proces amplu de redefinire, consolidare și maturizare profesională.
Sub influența schimbărilor sociale, a progresului tehnologic și a așteptărilor crescute ale familiilor tinere, domeniul s-a deplasat treptat: de la intervenții exclusiv curative, către o abordare holistică, integrativă, multidisciplinară, aliniată la pediatric dentistry.
Această transformare poate fi ilustrată simbolic printr-o situație simplă: un copil preșcolar intră într-un cabinet stomatologic. Dacă în trecut atenția se concentra imediat pe identificarea cariilor (indicele DMF), astăzi discuția începe diferit. Consultul inițial se bazează pe:
Dimensiunea nutrițională a prevenției este susținută de literatura de specialitate, care arată rolul alimentelor funcționale, al nutrienților remineralizanți și al tiparelor alimentare echilibrate în prevenirea cariei, în special a cariei precoce a dinților temporari (ECC) (1).
Toate aceste elemente permit realizarea unui plan CAMBRA („caries management by risk assessment), care face posibilă intervenția timpurie și personalizată, reducând necesitatea tratamentelor invazive ulterioare (2,3).
Abordarea modernă nu se mai concentrează pe „problema vizibilă”, ci pe identificarea riscurilor tăcute care pot genera patologie. Este o schimbare de paradigmă care valorizează sănătatea dentară în termeni de șansă, și nu de boală, aliniată recomandărilor internaționale actuale privind prevenția și intervenția timpurie.
Această evoluție clinică a fost dublată de o transformare profundă a modului de comunicare. Tonul alarmist tradițional a fost treptat înlocuit cu unul orientat spre soluții și colaborare. În locul avertismentelor apar mesaje precum:
Această schimbare influențează direct comportamentul parental: un părinte speriat întârzie consultațiile, iar un părinte încurajat devine partener în prevenție.
Complexitatea excepțională a specialității stomatologiei pediatrice derivă și din faptul că medicul nu tratează doar structuri dentare, ci un organism în creștere, cu particularități biologice, comportamentale și psihologice distincte. Literatura internațională subliniază că tratamentul pediatric impune atât competențe tehnice avansate, cât și abilități psiho-comportamentale și interdisciplinare, rareori reunite în aceeași măsură în alte specialități.
Dinamica dezvoltării dentare și cranio-faciale determină o variabilitate mare în planificarea tratamentelor și necesită adaptarea continuă a protocoalelor clinice. Medicul trebuie să anticipeze efectele intervențiilor asupra dezvoltării viitoare, ceea ce introduce o componentă predictivă rar întâlnită în alte specialități.
După cum bine se știe, comportamentul copilului este un determinant major al fezabilității tratamentelor: anxietatea, capacitatea redusă de cooperare, variabilă în funcție de vârstă și dezvoltare cognitivă, necesită utilizarea tehnicilor de behavior guidance (Tell-Show-Do, modeling, desensibilizare, comunicare adaptată în funcție de vârstă). Gestionarea comportamentală reprezintă o competență avansată, cu fundament psihologic solid, rar necesară la un asemenea nivel în alte specialități medicale.
Stomatologia pediatrică implică, așadar, o gamă extinsă de intervenții care transformă stomatologul pediatru într-un clinician multidisciplinar, cu un portofoliu tehnic ce combină elemente de pedodonție, ortodonție, endodonție, chirurgie și medicină comportamentală, terapii restaurative minim invazive și convenționale, endodonție în dentiția primară și permanentă imatură, tratamentul fracturilor coronare și avulsiilor, gestionarea leziunilor carioase rampante și a MIH (molar incisor hypomineralization), ortodonție timpurie interceptivă (ghidarea ocluziei, habit reversal, terapii funcționale), chirurgie minoră pediatrică.
Rata mare de urgențe și imprevizibilitate la copii se reflectă în: traumatisme dentare frecvente, dureri acute, infecții rapide, carii agresive. Toate acestea necesită intervenție rapidă și decizii precise. Multe specialități medicale nu au același volum de urgențe cu impact imediat asupra funcțiilor esențiale (masticație, vorbire, dezvoltare).
Impactul pe termen lung al intervențiilor asupra dezvoltării generale a copilului poziționează stomatologia pediatrică ca o specialitate cu un grad ridicat de responsabilitate, adaptabilitate și expertiză holistică. Nicio altă specialitate medicală majoră nu necesită un nivel atât de ridicat de psihologie aplicată în timp real, în paralel cu manopere delicate.
În lipsa unui cadru solid de politici publice orientate spre prevenție, caria avansată și complicațiile ei au nevoie de tratament chirurgical invaziv (endodontic sau extracție), dar pentru copiii mici este greu de crezut că aceste proceduri pot fi efectuate fără traumă pentru pacient, pentru familie și, nu în ultimul rând, pentru echipa medicală.
Astfel, sectorul privat a devenit principalul motor al schimbării. Cabinetele private au fost primele care au intuit nevoile emergente ale familiilor:
Multe dintre aceste cabinete au investit în formare profesională avansată, în metodologii moderne de control al durerii și fricii de dentist, în tehnici de sedare conștientă cu gaz ilariant, precum și în instrumente digitale pentru evaluarea riscului carios sau pentru monitorizarea igienei la distanță.
Reducerea anxietății copiilor în cabinetul stomatologic este esențială pentru succesul tratamentului. Studiile românești arată că tehnicile de comunicare adaptate vârstei și managementul comportamental personalizat pot diminua semnificativ frica de dentist la copii și cresc prognosticul și rata de succes a tratamentului (7,9).
Strategiile psihologice integrate cu educația nutrițională bazată pe dovezi creează un cadru holistic care maximizează eficiența programelor de prevenție și reduce riscul de carie (1,9).
Cazul recent, dramatic și regretabil, al fetiței de 2 ani care a decedat accentuează vulnerabilitatea copiilor mici și riscurile asociate procedurilor invazive. Acest eveniment reprezintă un semnal clar pentru guvernanți și autoritățile de reglementare: este necesară alinierea legislației la inovațiile tehnologice și promovarea națională a abordărilor preventive non-invazive, precum NOCTP și WCC, pentru copiii preșcolari.
În spațiul românesc, comunicarea în stomatologia pediatrică și managementul anxietății au fost aprofundate prin cercetări dedicate, care oferă cadrul teoretic și practic pentru schimbarea tonului comunicării și a strategiei de lucru cu familiile (7,8).
Totodată, tehnicile de inhalosedare conștientă cu protoxid de azot (MEOPA) s-au dovedit eficiente în reducerea anxietății și în scăderea necesității intervențiilor sub anestezie generală pentru multe proceduri pediatrice (8).
Într-un anumit sens, cabinetele private au „răspuns” la întrebări pe care societatea în ansamblu nu apucase încă să le formuleze. Ele au anticipat o generație de părinți mai informați, mai preocupați de confortul și siguranța copiilor lor, dar și de accesul la soluții moderne.
Astfel, rafinarea experienței pacientului pediatric – de la ambientul vizual la instrumentele psihologice folosite sau la tehnologiile pentru reducerea fricii – a devenit un element de diferențiere, dar și de maturizare profesională.
Însă această evoluție rapidă a adus cu sine o consecință inevitabilă: tehnologia a început să avanseze mult mai repede decât legislația.
În unele cabinete, sunt deja folosite în mod curent tehnici precum:
Totuși, multe dintre aceste instrumente fie nu sunt încă integrate formal în legislație, fie nu sunt incluse în protocoalele oficiale de practică, ceea ce creează o fractură între realitatea din teren și normele administrative.
Această discrepanță nu reprezintă doar un obstacol, ci și un semnal. Ritmul inovației din stomatologia pediatrică arată că profesia este dinamică, receptivă și capabilă să evolueze în direcția corectă chiar și în absența unui cadru legislativ complet. De aceea, este necesară o actualizare a politicilor publice care să faciliteze integrarea tehnologiei moderne, să susțină prevenția și să recunoască rolul important al educației orale timpurii.
O consecință pragmatică a dinamismului din cabinetele private este decalajul între tehnologie și legislație. Aplicațiile digitale pentru diagnostic și monitorizare, instrumentele de detecție a leziunilor incipiente, soluțiile de control al fricii și durerii operatorii și platformele bazate pe inteligență artificială sunt deja integrate în practica curentă, în timp ce cadrul normativ și protocoalele publice tind să fie în urmă față de aceste inovații (8).
Această situație se regăsește și în multe alte țări – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Canada, Japonia și la nivelul Uniunii Europene – unde ritmul tehnologic depășește capacitatea legislativă de a reglementa domenii precum tehnologia medicală, datele biometrice, inteligența artificială sau platformele digitale.
În esență, povestea stomatologiei pediatrice din România este povestea unei profesii care a ales să privească înainte. Este povestea trecerii:
Este povestea cabinetelor private care au îndrăznit să se autofinanțeze și să inoveze înainte ca sistemul să le ceară asta. Și este povestea unei tehnologii care a accelerat transformarea înainte ca legislația să fie pregătită să o integreze.
Această evoluție este încă în desfășurare. Direcția este însă clară: stomatologia pediatrică românească se îndreaptă spre un model modern, preventiv, empatic și profund ancorat în știință. Un model în care sănătatea orală a copilului nu este un accident genetic fericit, ci rezultatul unui proiect bine construit, în care medicul, părintele și copilul devin parteneri.
Pentru prima dată, există cadrul necesar – conceptual, tehnologic și profesional – pentru a crea o cultură națională a prevenției, în care caria nu mai reprezintă începutul poveștii, ci doar ceea ce reușim să valorificăm împreună: sănătatea dentară a copiilor.
Privind înainte, România are resursele necesare pentru a consolida, la nivel național, un model de stomatologie pediatrică preventivă, empatică și bazată pe dovezi:
Pentru a realiza acest salt este totuși necesară o abordare de politici care să recunoască și să finanțeze prevenția, să standardizeze noile tehnologii și să ofere ghiduri clare pentru implementarea tehnicilor de sedare și a instrumentelor digitale în stomatologia pediatrică.
Dr. Nicoleta Van Gelder:
Bibliografie selective:
1. Ilie Van Gelder N. Factori nutriționali cu potențial preventiv în controlul cariei dentare la copii și adolescenți. O analiză sistematică [disertație]. Cluj-Napoca: Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu", Facultatea de Farmacie; 2018. Îndrumător: Miere D.
2. Featherstone JDB. Caries prevention and reversal based on the caries balance. J Calif Dent Assoc. 2006;34(2):129–33.
3. American Academy of Pediatric Dentistry. Caries-risk assessment and management for infants, children, and adolescents. The Reference Manual of Pediatric Dentistry. 2024.
4. Young DA. Caries management by risk assessment (CAMBRA). J Am Dent Assoc. 2013;144(11):1275–83.
5. Well Child Care / Well Baby Care: integrative preventive model for early childhood health. Pediatrics. 2019;143(6): e20183625.
6. Non-Operative Caries Treatment and Prevention (NOCTP) guideline. Int J Pediatric Dent. 2021;31(1):12–30.
7. Klingberg G, Broberg AG. Dental fear/anxiety and dental behavior management problems in children. Int J Pediatric Dent. 2007;17(6):391–406.
8. Schwendicke F, Samek W, Krois J. Artificial intelligence in dentistry: Chances and challenges. J Dent Res. 2020;99(7):769–74.
9. Statov N. Frica de dentist la copii — modalități de abordare [disertație]. Cluj-Napoca: Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Psihologie; 2002. Îndrumător: Miclea M.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
![Cum arată noua Policlinică de Stomatologie Pediatrică de la Iași [FOTO]](/upload/media/umfiasi_perete_verde-5.jpg)
