Patologia neoplazică în dermatologie, dar și diagnosticul și tratamentul lipedemului au fost dezbătute la cea de a XII-a Conferinţă Naţională a Societăţii Române de Dermato-Oncologie.
Aproximativ 200 de specialiști au participat recent la cea de-a XII-a Conferinţă Naţională a Societăţii Române de Dermato-Oncologie (SRDO), respectiv a XXV-a Conferinţă a Asociaţiei Dermatologilor Transilvani, ambele bucurându-se de distinse prezenţe naţionale și internaţionale.
SRDO, condusă de prof. dr. Rodica Cosgarea, a luat fiinţă în iunie 2010. În același an s-a organizat și prima conferinţă a societăţii. Scopul manifestării știinţifice este promovarea noutăţilor în domeniu și acordarea de sprijin tinerilor dermatologi.
Temele puse în discuţie au vizat subiecte precum cancerele cutanate non-melanom, dermatoscopia, melanomul, estetica, dermatozele inflamatorii, diagnosticul și tratamentul în dermato-oncologie, toate pe baza multor interesante studii de caz.
În rândurile care urmează mă voi opri asupra câtorva lucrări și voi începe cu lipedemul, de la diagnostic și conduită, o privire generală asupra unei entităţi clinice puţin cunoscută și des confundată cu limfedemul.
Afecţiunea predomină la femei, în special la cele obeze. Lipedemul aparţine bolilor ţesutului adipos și afectează calitatea vieţii. Un motiv în plus de a acorda atenţie modului în care este pus diagnosticul, dar și celui în care este prescris tratamentul. Scopul terapeutic este scăderea în greutate și oferirea unui plus de mobilitate pacientelor. În tratamentul chirurgical predomină liposucţia, dublată, desigur, de tratamentul conservator.
Terapiile combinate devin standarde de îngrijire
Rejuvenarea facială a pus în discuţie combinarea terapiilor minim invazive. Astfel, au fost folosite tratamente injectabile (toxina botulinică), intervenţii bazate pe energie (lasere non-ablative, lasere fracţionate, terapii cu ajutorul ultrasunetelor, terapii shock wave), abordându-se cauzele primare ale îmbătrânirii feţei.
De reţinut este faptul că tratamentele combinate la nivelul etajului superior al feţei sau în unele regiuni ale etajelor mijlociu și inferior au în vedere vârsta fiziologică și cronologică a pacientului, morfotipurile faciale. Terapiile combinate devin, în timp, standarde de îngrijire.
O lucrare aparte a fost cea dedicată glomangiomului cu localizare rară, o prezentare de caz. Este vorba despre un pacient de 46 de ani, care s-a prezentat în serviciul de specialitate cu o formaţiune nodulară eritemato-violacee la nivelul antebraţului stâng, cu o evoluţie lentă, de circa 15 ani. Examenul anatomopatologic a confirmat diagnosticul de glomangiom.
Cazuri care au reţinut atenţia
O prezentare deosebit de interesantă a fost și cea despre eritrodisestezia palmo-plantară. Este vorba despre cazul unei paciente de 66 de ani, diagnosticată cu neoplasm mamar stâng, operat, la care s-a iniţiat chimioterapie cu docetaxel.
După prima ședinţă, pacienta acuza disestezii și un discret eritem palmar. După a doua secvenţă de tratament, pacienta se prezintă pentru consult dermatologic din cauza intensificării placardelor eritematoase, vezicule și descuamare, însoţite de dureri la nivelul unghiilor.
Tratamentul, managementul reacţiei locale și ajustarea dozelor de agent chimioterapic au dus la o evoluţie favorabilă. Un caz de sarcom Kaposi iatrogen, diagnosticat la o pacientă în vârstă de 74 de ani, a stârnit și el interesul participanţilor la congres.
De semnalat este faptul că la pacienţii trataţi cu citostatice pentru tumori maligne în stadii avansate, apariţia sarcomului Kaposi este o raritate.
Demn de menţionat este și un studiu privind adresabilitatea pacienţilor cu tumori cutanate maligne în pandemie (perioada martie 2020 - mai 2022).
Aceasta a fost evaluată luându-se în calcul mai multe variabile, printre care vârsta, sexul, tipul de cancer, zona afectată. Potrivit rezultatelor, majoritatea pacienţilor cu tumori cutanate maligne au fost bărbaţi (414), în rândul femeilor fiind depistate 356 de cazuri.
Cel mai tânăr pacient a avut 25 de ani, iar cel mai în vârstă – 99; 524 de pacienţi au fost diagnosticaţi cu carcinom bazocelular, 138 au avut diagnosticul de melanom malign, 108 au fost diagnosticaţi cu
carcinom spinocelular. S-a practicat excizia chirurgicală a formaţiunilor tumorale, sub anestezie locală, urmată de efectuarea examenului histopatologic și de terapii complementare, în funcţie de caz.
Infecţiile sexuale sunt frecvente în închisoare
O altă lucrare de mare interes prin actualitatea propusă se referă la povara epidemiologică a infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) în rândul deţinuţilor. Cunoaștem situaţia precară a regimului de detenţie în România. Dincolo de aceasta, încarcerarea dăunează sănătăţii individuale și colective.
Afirmaţia are la bază un studiu asupra stării de sănătate sexuală a deţinuţilor în rândul cărora infecţiile cu transmitere sexuală sunt extrem de frecvente. Se poate vorbi despre o prevalenţă HIV/SIDA de cinci ori mai mare, după cum se poate vorbi și despre prezenţa chlamydia ca fiind de patru ori mai mare în acest grup populaţional.
În cadrul studiului, șapte deţinuţi au fost detectaţi cu infecţii cutanate fungice și alţi cinci cu infecţii cutanate bacteriene, urmare a promiscuităţii în rândul persoanelor încarcerate, a faptului că mulţi deţinuţi nu sunt testaţi și a faptului că nu se folosește prezervativul (deși penitenciarele le pun gratuit la dispoziţie doritorilor).
Interacţiunea sistemului medical naţional cu sistemul medical al Ministerului de Justiţie ar putea fi un element util pentru eradicarea ITS. Mă gândesc și la un Registru Naţional al deţinuţilor diagnosticaţi cu ITS. E o idee, merită pusă în practică, doar dacă se dorește.
Numeroase prezentări din cadrul celor două manifestări știinţifice au avut ca subiect tehnologiile moderne utilizate pentru diagnosticare. O companie românească își propune să dezvolte un software pentru detecţie automată în dermatopatologie, patologie oncologică și patologie infecţioasă.
Dezvoltarea sistemului are mai multe etape, de la stabilirea tipului de leziune la selecţia loturilor de cazuri pentru validare internă, crearea algoritmului, selecţia algoritmului cu cele mai bune rezultate, testarea clinică. Până acum a fost dezvoltat un prim produs capabil să identifice bacilul Koch cu o acurateţe de 98%, o sensibilitate de 95,65% și o specificitate de 100% în testele clinice. De asemenea, s-a început dezvoltarea a două produse pentru diagnosticarea psoriazisului, respectiv diagnosticarea carcinomului urotelial.
Alte subiecte aduse în discuţie au fost rejuvenarea zonei perioculare, prin utilizarea tratamentelor minim invazive injectabile (toxina botulinică, fillere dermale cu acid hialuronic, mezoterapia cu ac nanosoft, injectare cu plasmă proprie), dar și folosirea de dispozitive bazate pe surse de energie (tratamente bazate pe radiofrecvenţă - Morpheus 8, laser CO2, laser vascular Vbeam, blefaroplastie nechirurgicală PLexR).
S-a discutat și despre noile perspective în diagnosticul imagistic al tumorilor cutanate. A fost prezentată o istorie a imagisticii în onco-dermatologie, de la lupă la dermatoscopie și monitorizarea digitală.
Citiți și: Screeningul în tuberculoză și multiplele sale provocări în secolul 21
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe