Fiica mea a început liceul. Este drept, suntem doar la început, însă nici prin cea mai fantezistă imaginaţie n-am vizualizat uimirea și încântarea pe care am reușit să le trăiesc în aceste zile.
Mereu când se vorbește despre studenţi, se aduce în discuţie eterna idee că sunt neinteresaţi și că nu vor să înveţe. Eu cred tocmai pe dos.
Când un înalt demnitar al OMS ne spune că posibilitatea de a câștiga la loterie este mai mică decât aceea de a cădea în ghearele (pardon, pseudopodele) celui de al 19-lea împărat, nu mai e de glumă.
Salvaţi sufletele noastre! Salvaţi sufletele voastre! Și, dacă tot salvaţi, poate o să ne hotărâm curând ce-o fi aceea un suflet, și dacă există, la ce bun să fie salvat.
În perioada 14-15 septembrie 2020 s-a desfășurat cea de-a 70-a sesiune a Comitetului Regional pentru Europa/RC70.
Ministrul Nelu Tătaru a anunţat intenţia guvernului de a reforma Legea Sănătăţii, celebra Lege 95. În 6-8 luni, el speră ca noul pachet legislativ să ajungă în Parlament.
Copiii, de la vârstele cele mai fragede, pot fi educaţi să se spele pe dinţi, să se încalţe, să-și lege șireturile și să nu se joace cu prizele. În același mod pot fi educaţi să-și pună masca peste nas, gură și bărbie.
Septembrie îmi amintește câteodată de lunile în care am coordonat activitatea unor cabinete de medicină școlară a două colegii din Tecuci.
Am întâlnit cu toţii oameni bolnavi care, faţă de propria lor suferinţă, manifestă o stranie ambivalenţă. Mai ales când e vorba de boli cronice.
Poate evenimentul social cel mai important după debutul pandemiei este începerea școlii în toamna aceasta.
Rămân pe gânduri de multe ori când observ reacţiile unor persoane din lumea medicală care declară că urăsc oamenii, dar sunt amorezaţi pe vecie de animalele lor.
Vă mai aduceţi aminte de „Faptul divers”, rubrica „Scânteii”? Ocupa o coloană întreagă, era inteligent redactată și, în câteva rânduri, era relatat un eveniment mai ieșit din comun petrecut în ţară.
Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani s-au dovedit campionii transmiterii COVID-19 contacţilor lor, cei mai mulţi dintre ei fiind a- sau paucisimptomatici.
Suntem mai vulnerabili în faţa asocierii dintre COVID-19 și gripă sau deţinem, cumva, o armă secretă de apărare?
În ultimele șase luni, am trăit cu toţii într-o micro-eră a anxietăţii. Din primele zile ale pandemiei, anxietatea nu a fost doar răspunsul instinctiv al întregii omeniri la un pericol invizibil și imprevizibil, ci și o unealtă.
Vedem, zilnic, repetată cu obstinaţie formula „teste pentru depistarea COVID/ aparate PCR pentru COVID”. La fel de falsă ca aceea a cheltuielilor pentru sănătate, care apare de fiecare dată când se propune sau discută bugetul.
Limbajul folosit conduce adeseori la ideea că sarcina este o boală. Trecem printr-o „epidemie de sarcini” la adolescente. Se spune că trofoblastul „invadează” endometrul. De ce nu „pătrunde” în endometru?
Pentru început, atâta vreme cât SARS-CoV-2 umbla mai mult pe la televiziuni mi se părea oarecum de înţeles, chiar dacă nedorit, scepticismul unora. Însă de ceva vreme, virusul a coborât și a devenit mult mai prezent printre noi.
Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali (ICN) a organizat, în perioada 18-21 august 2020, primul program de formare a facilitatorilor, organizat de Global Nursing Leadership Institute™ (GNLI).
Nu-mi plac anii electorali. Deși sunt coloana vertebrală a democraţiei, alegerile au ca efect principal divizarea și gâlceava în populaţie.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe