Endometrioza, o boală care este identificată la aproape 10% dintre femei, a fost o enigmă încă de când a fost prima dată descrisă.
O nouă teorie, dezvoltată de cercetătorii de la Universitatea Simon Fraser, sugerează că un hormon, și anume testosteronul – care anterior a fost trecut cu vederea – are un rol critic în dezvoltarea acestei boli, scrie medicalxpress.com. Cercetarea ar putea avea un impact direct asupra diagnosticului și tratamentului bolii, aducând speranță femeilor din întreaga lume care au endometrioză.
Noua cercetare se bazează pe descoperirile recente care arată că femeile cu endometrioză s-au dezvoltat, ca bebeluși în uterul mamei, în condiții cu niveluri relativ scăzute de testosteron, în comparație cu femeile care nu au endometrioză.
Potrivit teoriei cercetătorilor, aceste „programe” caracterizate de nivelurile scăzute ale testosteronului pe care sistemul reproducător în dezvoltare al femeilor prezintă o serie unică de trăsături care sunt corelate cu endometrioza, inclusiv menarhă tmpurie, cicluri menstruale scurte, sensibilitate mare la durere, inflamație crescută și niveluri modificate ale hormonilor care controlează ovulația și ciclul menstrual.
Cercetătorii au descoperit că teoria lor este susținută de o paletă remarcabilă de date din literatura de specialitate, începând de la genetică și până la endocrinologie, morfologie, biologie evoluționară etc, oferind astfel prima explicație comprehensivă pentru trăsăturile asociate cu endometrioza, scrie sursa citată.
Teoria poate explica aproape toate simptomele endometriozei ca efecte în cascadă ale nivelurilor scăzute ale testosteronului încă de la începutul vieții (din pântecele mamei). Rezultatele au fost prezentate în două lucrări recente, publicate în revistele „Evolution, Medicine and Public Health” și „Evolutionary Applications”.
„Valorile scăzute ale testosteronului în dezvoltarea precoce reprezintă cel mai puternic factor corelat al endometriozei, iar efectele lor pot explica majoritatea simptomelor endometriozei. Mai mult, noua teorie are implicații directe pentru diagnosticul și tratamentul endometriozei”, a declarat profesorul de științe biologice Bernard Crespi, coautor al lucrării, împreună cu studenta Natalie Dinsdale.
Sursa foto: www.rawpixel.com
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe