O problemă sensibilă și foarte importantă pentru societatea contemporană o reprezintă vârstnicii. Tema este abordată sub mai multe forme: vârsta de pensionare, continuarea activităţii după pensionare și bugetul alocat plăţii pensiilor.
Plata pensiilor este, de fapt, cea mai importantă preocupare pentru guvernanţi. Dacă nu se reușește promovarea unei legislaţii care să limiteze pensiile speciale, trebuie căutate alte mijloace de „economisire” a banilor. Rămân în discuţie vârsta de pensionare și condiţiile de continuare a activităţii după limita de vârstă pentru pensionare. Recent a fost lansat un astfel de proiect de acte legislative noi și de modificare a unor legi deja aflate în vigoare.
O persoană care a lucrat și a plătit contribuţiile pentru asigurarea unei pensii pentru perioada prevăzută de actele normative în vigoare are, legal și moral, dreptul la pensia dobândită prin muncă și contribuţii. A lua acest drept este cel puţin imoral. Oare de ce cred unii politicieni că a plăti pensii pentru seniorii care au lucrat zeci de ani și i-au crescut și format pe actualii guvernanţi este risipă de bani?
Creșterea vârstei de pensionare este un mod de abordare care se înscrie în trendul actual al dezvoltării sociale și economice și este în acord și cu creșterea speranţei de viaţă, dar și a potenţialului biologic de prelungire a vârstei active. Sunt domenii în care experienţa anilor de activitate aduce un plus de valoare muncii prestate de un specialist, imposibil de compensat.
Unii spun că „bătrânii trebuie să plece” pentru a le lăsa loc tinerilor, fără a vedea însă că peste tot există locuri de muncă disponibile, neocupate. Șomajul rezultă din neconcordanţa dintre calificarea adecvată a forţei de muncă și nevoia de personal în diverse sectoare de activitate. Desigur, este vorba și despre comoditatea unora de a nu lucra, sub protecţia adesea prea tolerantă a ajutorului social.
În medicină, un medic dobândește calificarea profesională în aproximativ zece ani de școală, dar experienţa în specialitate se acumulează și se materializează în zeci de ani de activitate. Un medic are valoare profesională certă și peste actuala vârstă de pensionare. Doar potenţialul biologic alterat poate întrerupe fortuit activitatea medicului pensionar. Însă medicul are și dreptul de a alege pensia dacă socotește că nu mai poate face faţă efortului de a munci în continuare. Munca suplimentară, după vârsta de pensionare, trebuie recunoscută și remunerată, dar dreptul la pensie nu poate fi luat.
Mai există încă o speţă extrem de importantă și sensibilă. Un medic poate lucra în privat fără o limită de vârstă. Atât timp cât lucrează în specialitatea sa, el este membru al colegiului profesional și are drepturi egale cu ceilalţi medici. Ca urmare, poate candida și poate ocupa funcţii în structurile executive ale colegiului profesional, indiferent de vârstă și de limita de vârstă pentru pensionare.
De aceea, este total greșit, și chiar nelegal, raportat la legislaţia în vigoare, ca unui medic să i se interzică să ocupe astfel de funcţii după 70 de ani sau după oricare altă vârstă și să nu poată fi remunerat pentru munca depusă. Cu atât mai mult cu cât colegiile medicilor funcţionează prin autofinanţare și nu primesc niciun fel de finanţare de la buget. Ar fi o discriminare inadmisibilă!
Așadar, proiectul legislativ nu poate fi acceptat în forma sa iniţială, prin care orice activitate remunerată peste vârsta de 70 de ani nu este permisă. Dacă s-ar aplica legislaţia românească în SUA, această ţară cu o tradiţie democratică net superioară României nu l-ar avea pe actualul președinte și nici pe alţii de dinaintea lui. Pentru cine dorește o viaţă publică normală și înţelege să valorifice experienţe profesionale deosebite, „bătrânii” nu sunt consideraţi o povară.
În profesia de medic stomatolog trebuie înţeles că există trei situaţii distincte. În prima dintre ele, medicul stomatolog poate continua activitatea în cabinetul său privat și după vârsta de pensionare. Veniturile sale nu sunt de tip salarial, din surse bugetare, și nu există absolut niciun motiv sau pretext plauzibil pentru suspendarea pensiei.
În a doua situaţie, medicul stomatolog își poate continua activitatea profesională în calitate de medic salariat sau în altă funcţie, nu neapărat medicală. În astfel de situaţii, dacă angajatorul are finanţare totală sau parţială de la buget, ar putea intra în discuţie o suspendare a plăţii pensiei pe perioada angajării, cu toate că dreptul la pensie este un drept legal.
Iar o a treia situaţie este aceea în care un medic stomatolog îndeplinește o funcţie obţinută prin votul colegilor în cadrul Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR). Pentru diverse funcţii există stabilite niște indemnizaţii care sunt venituri supuse impozitărilor, ca orice venit salarial. Se înţelege din proiectul de act normativ că în astfel de cazuri se suspendă pensia medicului stomatolog dacă acesta are o vârstă peste limita vârstei de pensionare. Veniturile din astfel de funcţii sunt de cele mai multe ori mult sub nivelul unui salariu și nu este justificată suspendarea pensiei. Pe de altă parte, este inaplicabilă limita de vârstă de 70 de ani pentru a avea dreptul de a îndeplini astfel de funcţii și de a presta activităţi administrative și manageriale, pentru că un membru al colegiului nu poate fi discriminat pe criteriul vârstei.
Legiuitorul face diferenţe notabile și între categoriile profesionale medicale. Astfel, în prevederile legale, medicii se pensionează la 67 de ani, iar medicii stomatologi și farmaciștii la vârsta de 65 de ani. Apoi, se face discriminare între persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică și alte persoane cu drept legal de a primi pensie. Persoanele aflate în funcţii în cadrul unor autorităţi sau în funcţii de demnitate publică care au durata mandatelor prevăzute în Constituţie sunt exceptate de la suspendarea pensiei. Funcţiile în cadrul CMSR nu sunt considerate funcţii de demnitate publică, dar sunt funcţii într-o autoritate profesională publică obţinute pe timp limitat, fără ca durata mandatelor să fie menţionată în Constituţie. Pentru persoanele care au situaţii similare în cadrul CMSR, nu este prevăzut că nu se aplică obligativitatea suspendării pensiei.
Ca urmare, este absolut necesar ca aceste prevederi greșite să fie corectate, prin eliminarea discriminărilor flagrante și a contradicţiilor legislative.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe