Fiți fără îndoială că, în săptămânile care vin, fiecare dintre noi, medic, asistent, infirmier, ne vom pierde mințile ori uzul rațiunii, pe distanțe scurte. E inerent, mai bine este să accepți că logica, înțelepciunea sunt failibile.
Panica se instalează. Oboseala și epuizarea. Starea de neputință, apatie și indiferență. Contează totuși ceva. Contează că nu acum. Și contează că nu toți odată.
Acesta este un apel telegrafic către decidenți. Rotați echipele și îndeosebi pe cei care sunt în poziții de presiune a deciziei. Avem nevoie de măsuri rapide de evaluare a gradului de oboseală psihologică, și – în revanșă – acțiune preventivă.
Instruiți medicii să facă pasul înapoi de la tot ce înseamnă online/ rețele de socializare. Mediul este teribil de radioactiv, și va deveni – pe măsură ce crește presiunea – incompatibil cu păstrarea cumpătului, oricât de tare ai fi.
Popularizați acțiunea unitară pe protocoale și proceduri. Extrageți înspre consiliere doctorii care, din varii motive, își vor „spune povestea” ori „împărtăși experiența” pe rețeaua de socializare.
Ca niciodată, confidențialitatea actului medical trebuie păstrată in corpore, de fiecare. Ceea ce riscăm este când uralele, când infamia oprobiului public. Practica discreției trebuie discutată în echipe, cum că nu e deloc cenzură, cât poate fi un strat suplimentar pe costumul de protecție.
Văd zilnic medici francezi, britanici, italieni și spanioli cum își varsă emoțiile adunate în mediul online. Îi văd pe germani, pe norvegieni, pe suedezi și pe danezi cum își practică meseria cu sobrietate și simțul răspunderii. Măcar o dată, măcar acum, să fim transparenți, dar nu violabili.
Disciplina medicală, etica și comunicarea vor face o deosebire în rândul oamenilor de rând. Aceasta nu este o paradă. Aceasta este o operațiune națională, unde suntem pe cât de bună este cea mai slabă verigă. N-avem nevoie de eroi. N-avem nevoie de lași.
Lăsați sentimentul de ură, ranchiună și răzbunare la ușă. Vine o zi când ne vom putea, toți, răfui liberi din nou. În zilele care vin, dușmanul meu este prietenul meu cel mai bun. În zilele care vin, medicul pe care nu pot să-l sufăr este cel cu care lupt să păstrăm sănătatea oamenilor.
Curaj, și fie-vă frică. Nu fugiți de ea. Nu abdicați de la ea. Luați-vă resursa de acolo, consumați moderat, și fiți un exemplu pentru cei dimprejur. Doar așa, împreună, învingem. Doar așa, împreună, răzbim.
Foto: Unsplash
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe