Noul Cod Deontologic reprezintă un pas important în modernizarea instituției Colegiului Medicilor din România (CMR). Documentul urmărește atât asigurarea independenței profesionale a medicului, cât și refacerea încrederii publice în medici, dar și a relației medic-pacient, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, președinta CMR, la o conferință de presă pe această temă. 

„Este un document prin care vrem să transmitem că respectul față de pacient, respectul față de medic și respectul față de profesia medicală trebuie să primeze. Codul nu este o lege (...) este, de fapt, un mănunchi de principii pe care medicii trebuie să le cunoască și să le respecte în exercitarea profesiei. Atâta timp cât noi nu reușim să reglementăm tot ce ține de etica și deontologia actului medical, nu vom putea impune respecte nici pentru confrații noștri, nici pentru pacient, iar relația medic-pacient nu va putea fi pusă pe baze solide și corecte”, a punctat președinta CMR.

Ea a arătat că prevederile din noul Cod Deontologic urmăresc să ofere un act medical sigur, care să protejeze pacientul, relația medic-pacient, dar și demnitatea și poziția medicului: „Ceea ce ne propunem este o schimbare profundă care să aducă în fața comunicarea, transparența și angajamentul nostru către un act medical corect și pentru o relație medic-pacient care să meargă în primul rând către normalitate. Ne dorim să reluăm normalitatea în activitatea medicală”.

Elemente de noutate absolut necesare

Prof. dr. Cătălina Poiană a evidențiat că acest Cod aduce elemente de noutate de care era neapărat nevoie, cum ar fi cele legate de reglementarea publicității și răspândirea de informații în spațiul public: „În momentul în care un medic apare în spațiul public și eliberează informații, el nu este un simplu om care-și permite să aducă o idee în spațiul public. Este un profesionist din sănătate care prin informațiile pe care le răspândește trebuie să nu înșele, să nu dezinformeze și trebuie să-și mențină discursul pe dovezi științifice, larg acceptate în comunitatea medicală”. 

„În ceea ce privește publicitatea, nu ne dorim să mai vedem publicitate înșelătoare, nu vrem să mai vedem oriunde în oraș reclame de genul «vindec cancerul», de exemplu. Relația și informația către pacient trebuie să fie una coerentă”, a adăugat președinta CMR.

Conf. dr. Gindrovel Dumitra, secretarul general al CMR, a explicat că scopul documentului este acela de a realiza un echilibru foarte fin în practicarea profesiei medicale „Codul și-a dorit să actualizeze ceea ce noi întâlnim în viața de zi cu zi. Eu cred că a reușit să echilibreze această balanță la acest moment. Acest Cod este construit pentru medicul tânăr care dorește să vadă care sunt principiile etice pe care trebuie să-și desfășoare activitatea de aici mai departe. El trebuie însușit, bineînțeles, și de medicii în activitate”.

Analize și dezbateri îndelungate

Dr. Bogdan Mălinescu, membru al grupului de lucru pentru elaborarea Codului, a arătat că noul documente a fost elaborat în urma consultării exhaustive a multor coduri deontologice elaborate de diferite țări, din care au fost preluate și adaptate anumite elemente: „Le-am analizat pe fiecare și ceea ce ni s-a părut potrivit, că putem prelua de acolo, am preluat, dar toate au fost filtrate și adaptate la specificul țării noastre. Este un set de principii. Tocmai de aceea am încercat să nu-l facem foarte stufos și am fost atenți la formulări – să fie cât mai precise, cât mai clare, cât mai concise și să încerce să nu dea frâu liber interpretărilor”.

La rândul său, conf. dr. Carmen Pantiș, vicepreședinta CMR și coordonatoarea grupului de lucru pentru elaborarea Codului, a evidențiat faptul că acest document fost publicat la zece ani după primul cod, în urma unor analize și dezbateri intense: „Fiecare articol și situație a fost intens dezbătută și nu am mers mai departe decât în momentul în care am obținut consensul. Acest Cod a fost votat cu 95% voturi pentru, un vot covârșitor”. 

Ceea ce ne dorim prin acest mănunchi de reglementări legate de deontologia actului medical este tocmai să refacem și să consolidăm încrederea publică în actul medical, în profesia medicală și în medic. Acest lucru nu se poate face decât printr-o bună comunicare, prin transparență, onestitate și profesionalism (prof. dr. Cătălina Poiană).

În același timp, prof. dr. Liana Pleș, președinta Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor din Municipiul București, a afirmat că, pentru Comisia de Disciplină, acest cod este principalul instrument de evaluare a abaterilor disciplinare: „Cred că așa cum se prezintă acum acest cod, el va fi foarte util nu numai pentru noi să evaluăm atitudinea medicilor și activitate alor, dar și pentru medici, pentru a ști mai bine și a avea definite o serie de limite, de norme de conduită profesională. Din punctul meu de vedere, este cel mai bun Cod de Etică și Deontologie Profesională elaborat până acum”.

Afirmația sa a fost susținută și de dr. Raluca Zoițanu, și ea membră în grupul de lucru pentru elaborarea Codului: „Acest cod de învață ce putem să facem noi față de noi, medicii din profesie, și noi față de pacient și de societate. Nu este o lege, nu este un cod dat de Ministerul Sănătății, o lege a publicității, a refuzului pacienților sau a tuturor temelor dezbătute în presă în ultimele săptămâni, ci [reprezintă] regulile pe care noi, medicii, agreăm să le respectăm între noi. Cred că toate dezbaterile au reușit să ne aducă un cod corect – perfectibil în viitor –, dar corect pentru momentul în care ne aflăm acum”.