Etnopsihiatria îşi justifică existenţa prin faptul că diferite societăţi se deosebesc, printre altele, şi în manifestările variate ale expresivităţii tulburărilor psihice. În special exteriorizarea, conţinutul şi descrierea fenomenelor anxioase şi depresive variază de la o cultură la alta.
Etnopsihiatria se referă la amok, un fel de „nebunie“ a malaezienilor descrisă cu talent literar de Hendrick Van Loon în 1927, ce apare la aceeaşi populaţie şi care pare a fi o reacţie la un stres anxios acut producând ecolalia, ecopraxia şi chiar obedienţa automată. Koro este numele unui sindrom prezentat de chinezii din provincia Canton, manifestat, la bărbaţi, prin halucinarea unei modificări a sexului. Piblokto, cunoscut şi ca isterie arctică, face ca femeile eschimoşilor să aibă crize în timpul cărora ţipă şi îşi smulg îmbrăcămintea. La unele triburi de indieni nord-americani apare un delir de transformare bestială, iar printre populaţiile de culoare se întâlneşte cunoscuta psihoză de posedare numită voodoo.
În publicaţia Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie (World Psychiatric Association) sunt comunicate variaţii etnice ale psihonosologiei. Astfel, psihozele afective sunt mai frecvente la cetăţenii albi din Africa de Sud decât la populaţia de culoare, care suferă, în schimb, mai adesea de schizofrenie. Un alt studiu a arătat că simptomele hipomaniacale din categoria F1 (hiperactivitate, elaţie, încredere în sine excesivă, rapiditate cognitivă) sunt mai frecvente în ţările din nordul şi estul Europei şi mai reduse în America de Sud.
Complicaţie acută şi nefastă a depresiei majore, media ratei sinuciderilor a fost, în 25 de ţări din Europa, în anul 2005, de 10,8 cazuri la 100.000 de locuitori, cu limite cuprinse între 2,9 şi 37 la suta de mii. În top se află Lituania, cu numărul de sinucideri ce se apropie de 37‰oo. Pe nivelul doi, cu cifre cuprinse între 15,1 şi 23,2 se află Finlanda, celelalte Ţări Baltice, Franţa şi altele, iar ţările din sudul Europei au mediile cele mai scăzute (între 2,9 şi 5,9‰oo). Marea Britanie, Irlanda şi Islanda au, de asemenea, cifre scăzute. Media naţională a României a fost, în 2009, de 13,5 sinucideri/100.000 loc., conform datelor publicate de Institutul Naţional de Medicină Legală (INML). Zone cu incidenţă inexplicabil de mare a sinuciderilor se înregistrează în judeţele: Constanţa (36,3), Harghita (26,9), Satu Mare (23,2) şi Covasna (22,2).
La faţa locului
Pentru a lua cunoştinţă de visu despre unele aspecte etnopsihiatrice şi transculturale în psihopatologie, ne-am deplasat la Târgu Mureş pentru o discuţie cu dl dr. Mihai Ardelean, directorul Centrului de Sănătate Mintală al judeţului Mureş, autor al unei teze de doctorat pe această temă. Dintr-o latură a curţii Spitalului Clinic Judeţean ne primeşte o construcţie cu un singur nivel, construită cubist la un preţ ieftin, dar într-un spaţiu neutru şi anodin, care desfide stigmatizarea. Niciun fel de ornamente, pereţi din prefabricate, totul de o simplitate nu numai austeră, dar chiar nudă. Deşi plafoanele joase nu îmbiau la elanuri de altitudine profesională, am întâlnit „la lucru“ profesionişti dedicaţi precum psihologi ca dna Maria Groza, dl Cosmin Octavian Popa, sociologi precum dl Dorin Suciu şi asistente de cabinet precum dna Ana Şanta ş.a. Discuţiile punctuale pe care le-am avut cu aceşti profesionişti vor urma după interviul luat directorului Centrului, dl dr. Mihai Ardelean. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
